Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Epuizarea chiar omoară? Dr. Radu Țincu, despre sindromul burnout: Cauze, simptome, efecte și tratament (VIDEO)

Epuizarea chiar omoară? Dr. Radu Țincu, despre sindromul burnout: Cauze, simptome, efecte și tratament (VIDEO)

Un articol de: Redacția B1.ro - 16 Iun 2019, 15:44
Eveniment

Ce este sindromul burnout? Cum se manifestă, cum ne afectează și cum luptăm împotriva lui? La aceste întrebări a răspuns dr. Radu Țincu, medic primar toxicologie în ATI de la Spitalul Floreasca, în emisiunea moderată de Irina Petraru, pe B1 TV.

Video will appear shortly. Please disable your ad blocker if you have one.

Radu Țincu a susținut că a trecut mult timp și, din păcate, au murit mulți oameni la nivel mondial, ca sindromul burnout să nu mai fie considerat o poveste, ci chiar o problemă majoră. Medicul afirmă că acest sindrom al epuizării la locul de muncă este cu atât mai greu de gestionat cu cât e dificil de acceptat atât de angajat, cât și de angajator. 

”Nu avem un termen tradus în română pentru sindromul burnout. Inițial, se credea că e doar o poveste în legătură cu acest burnout sau epuizarea la locul de muncă. A trebuit să treacă ceva timp și, din păcate, să moară la nivel mondial destul de mulți oameni ca să ajungem la definirea acestui sindrom. Faptul că e o realitate ne-o spune Organizația Mondială a Sănătății, care, în mai, a revizuit clasificarea bolilor și a introdus sindromul burnout pe această listă revizuită, dar nu ca o boală, precum hipertensiunea sau bolile cardiace, ci ca un fenomen ocupațional. Nu e suficient din punct de vedere medical, dar e un prim pas în care o autoritate mondială a introdus acest sindom de epuizare la locul de muncă și cred că a atras deja semnalul de alarmă.

E un fenomen foarte complex. OMS consideră că sindromul burnout reprezintă acei factori care influențează starea de sănătate a omului și care sunt corelați cu stresul la locul de muncă. 

Fenomenul burnout are nu doar fațeta medicală. El e greu acceptat. Nu e acceptat cu ușurință nici de angajat, pentru că în diagnostic sunt implicați inclusiv psihoterapeuți și psihiatri și mulți se gândesc că au o boală psihică. Prin urmare acceptarea e destul de dificilă. Nici angajatorul nu vrea să accepte că are un angajat care e îmbolnăvit la locul de muncă. 

E un sindrom greu de tratat. Nu e niciun ghid de tratatment, ci sunt pași mici făcuți în uiltimii ani în încercarea de tratare a acestui sindrom”, a declarat dr. Radu Țincu. 

Întrebat de Irina Petraru cum ajungem să ne dăm seama că avem o problemă, acesta a răspuns: ”problema poate fi foarte gravă. Are trei trepte de evoluție

- o epuizare emoțională - pacientul își arde toate resursele emoționale în încercarea de a-și îndeplini obligațiile de serviciu 

- apoi e depersonalizarea - în care individul începe să fie autocritic, să aibă o părere proastă despre el, atitudini cinice despre propria persoană, să fie mereu nemulțumit de activitatea sa 

- în final apare impactul cel mai mare al burnout-ului - reducerea eficienței la locul de muncă, omul clachează pentru că are și dovada că orice face nu mai e eficient. Și normal că nu mai e eficient pentru că a depășit chiar și pragul de epuizare și nu mai poate face față fizic și mental jobului pe care-l are”.

Țincu a enumerat și mai mulți factori:
- sentimentul că nu ai control asupra locului de muncă, că nu ai o implicare reală
- faptul că nu îți sunt recunoscute meritele
- neînțelegerea cerințelor jobului
- faptul că trebuie să îndeplinești mai multe cerințe și diferite de la o zi la alta, că nu ai o stabilitate, nu știi ce ți se va cere mâine
- sau, din contră, monotonia, plictiseala la locul de muncă
- lipsa odihnei
.

Medicul a mai susținut că cercetătorii britanici au dat publicității recent un studiu, care spune că adulții activi profesional au nevoie de 7-9 ore de somn, care trebuie repartizate în prima parte a nopții (orele 23.00 - 02.00), or majoritatea persoanelor care suferă de burnout suferă și de insomnii sau chiar sindroame depresive. 

Radu Țincu a atras atenția că sindromul burnout are și efecte sociale majore, în sensul în care pacientul tinde să se izoleze, se distanțează de prieteni și de membrii familiei, chiar dacă îi iubesc, pe motiv că are mult de muncă și, până la urmă, ajunge chiar să se certe cu membrii familiei, deoarece aceștia nu mai suportă să fie practic ignorați. 

Printre categoriile profesionale predispuse se numără: joburile în care avem un contact interuman important (profesori, judecători, medici, asistente, asistenți sociali) și joburile cu resposabilități uriașe (piloți, persoanele care lucrează în industrie, în cercetare). Cei care lucrează în sistemul de sănătate sunt cei mai supuși acestui sindrom

În final, dr Radu Țincu a explicat cum anume putem evita/depăși acest sindrom: meditația, rugăciunea (dacă suntem persoane religioase), yoga, alimentația sănătoasă și echilibrată, mișcarea în aer liber, deconectarea zilnică de tehnologie, petrecerea timpului în natură, stimularea activităților creative, atenția pentru hobby-urile noastre.
 

Citeşte mai multe despre:   radu tincu
 
 
 
Loading...