Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Raed Arafat: Pandemia de coronavirus nu a trecut și s-ar putea să ne trezim că nici măcar nu am văzut ce e mai rău / Mulți nu au argumente științifice, dar aberează toată ziua și, din păcate, sunt crezuți (VIDEO)

Raed Arafat: Pandemia de coronavirus nu a trecut și s-ar putea să ne trezim că nici măcar nu am văzut ce e mai rău / Mulți nu au argumente științifice, dar aberează toată ziua și, din păcate, sunt crezuți (VIDEO)

Un articol de: Mirela Ionela Achim - 25 Aug 2020, 20:08
Raed Arafat: Pandemia de coronavirus nu a trecut și s-ar putea să ne trezim că nici măcar nu am văzut ce e mai rău / Mulți nu au argumente științifice, dar aberează toată ziua și, din păcate, sunt crezuți (VIDEO) Foto: Inquam Photos / Octav Ganea Eveniment

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a vorbit marți seară, pentru B1 TV, despre criza COVID-19 în România. După săptămâni întregi de creștere îngrijorătoare a numărului de infectări zilnice raportate, guvernanții susțin că a fost oprită această evoluție. Executivul dă asigurări că anul școlar, dar și alegerile locale se pot desfășura în deplină siguranță sanitară. Se ia în calcul și redeschiderea anumitor restaurante, în condițiile în care sectorul HoReCa pare a fi cel mai afectat de criza economică generată de coronavirus.

Declarațiile secretarului de stat Raed Arafat:

Video will appear shortly. Please disable your ad blocker if you have one.

  • Impactul pe secțiile de ATI a apărut, cum era de așteptat. Noi mereu au spus că cu cât cresc cazurile, cu atât crește numărul pacienților de la ATI și, implicit, al decedaților. Parte din persoanele care ajung la ATI nu pot fi salvate.
  • Nu avem deocamdată o descreștre evidentă. La orice moment se poate ajunge la mai rău și la o creștere, mai ales dacă nu se respectă regulile
  • Apariția și a virozelor înseamnă și dificultăți în diagnosicare. Se poate ca unii să le aibă pe amândouă, de asta recomandăm vaccinarea împotriva gripei sezoniere.
  • Impactul va fi asupra sistemului sanitar. Gripa sezonieră oricum avea impactul ei. Asta se va adăuga asupra efectelor pe care le va avea SARS-Cov-2 în continuare.
  • Acum vedem o scădere, dar e posibil ca în timpul toamnei, când revin oamenii la serviciu, școli, vor duce la o creștere. Depinde de cât de mult respectă populația regulile
  • Ne așteptăm ca cel puțin în toamnă și iarnă să avem un efect mai mare decât până acum, de asta ne concentrăm pe creșterea capacității secțiilor ATI, pe partea COVID. Am crescut numărul locurilor, am reușit și cu sprijinul dotărilor care au intrat în stocurile strategice la București, Mureș, Cluj, la Brașov urmează să crească numărul paturilor ATI, la Timișoara, Ploiești, la Argeș au ajuns unităților mobile. 
  • Vom continua să creștem numărul paturilor acolo unde putem și unde găsim resursa umană.  Nu e suficient să crești numărul paturilor și ventilatoarelor, trebuie să crești sau să reorganizezi și resursa umană.
  • Nu am făcut asta prin reducerea paturilor de ATI pentru celălalte situații
  • Ca cifre, ce înseamnă suplimentarea numărului de paturi la ATI? Dacă luăm unitățile mobile de ATI, în jur de 48 de paturi, depinde când sunt folosite la capacitate maximă sau, uneori, nu au cum să pună mai mult de 8-10 pacienți, dar sunt 48 de locuri. La Brașov sunt 14 de ATI și 14 de terapie intermediară, la Mureș sunt 20 de paturi ATI suplimentare, la Cluj de 21 de paturi, am mai trimis la Hunedoara două ventilatoare pentru suplimentarea numărului de paturi din spital cu încă două pentru ATI. La Medgidia am trimis un număr suplimentar de ventilatoare și echipamente, ca să se completeze numărul de paturi. La Spitalul Ilfov mai sunt 14-15 paturi ATI noi. Deja depășim 100 de paturi suplimentare. Continuăm să creștem numărul de paturi. Și Spitalul Militar a suplimentat cu 7 paturi.
  • Am lucrat cu colegii de la anestezie ATI prin detașări de la secțiile care au mai mult personal. De exmeplu, Elias cu Floreasca colaborează. Floreasca transferă medici prin detașare periodică să deservească paturile suplimentare, fără a fi un impact major asupra activității Foreasca. 
  • Folosim rezidenții foarte mult, rezidenții de ani mari, cum se întâmplă peste tot în lume. Ei au cunoștințe suficiente și, cu asistență, pot avea un nivel calitativ foarte mare.
  • Asta nu e doar o problemă a României. Deja UE a stabilit un program de instruire a unui număr de personal sanitar suplimentar, o instruire în regim rapid, pentru a veni în spirjinul celor de la ATI. E un program de suplimentare în toate statele UE, deci și România va participa la acest program.
  • Vine perioada examenelor. Avem rezidenți care termină și ei vor putea să fie angajați în baza legii carantinei, care permite angajarea fără concurs pe toată durata alertei pandemice, despre care ne așteptăm să fie mult mai lungă. Ei nu vor trebui să treacă prin toate mecanismele obișnuite. După, angajarea temporară va înceta și vor fi organizate concursurile.
  • În zonele urbane, cu cât sunt mai aglomerate, riscul de transmitere e mai mare e dacă nu se respectă regulile. De aici portul măștii, inclusiv în zonele aglomerate în spațiul liber, în mijloacele de transport, la locul de muncă.
  • Chiar dacă foarte mulți vorbesc împotriva acestor măsuri, consierăm că ele sunt cele mai importante, sunt simple, dar foarte eficiente și pot să oprească răspândirea și apariția focarelor în locurile de muncă.
  • Am văzut imaginile de la un concert din Iași, unde era șocant ce s-a întâmplat acolo. S-au luat măsuri, s-au dat amenzi, dar important era să nu se întâmple acest lucru. Faptul că amenzile nu sunt mari și unii pot să le suporte ușor ne face să credem că unii știu foarte bine ce se va întâmpla, organzează concertele și apoi spun: ”scuzați, dar nu știam că așa o să se întâmple”. Prin acest mod de abordare punem viața oamenilor în pericol.
  • Pandemia nu a trecut și s-ar putea chiar să ne trezim că nici măcar nu am văzut ce e mai rău din această pandemie. Adică poate lucrurile să devină și mai rele. La iarnă să fie mai rău.
  • Pandemia care a fost în 1918-1919, nu primul val a fost cel mai rău. Noi nu avem astfel de informații, dar noi trebuie să ne așteptăm că lucrurile pot să se înrăutățească și noi trebuei să fim foarte pregătiți.
  • Sunt foarte mulți ”experți” care vin cu păreri neavizate, nefondate, fără argumente științifice, dar aberează toată ziua și, din păcate, au efect asupra unei părți din populație. Mulți respectă regulile, dar această parte mică poate contribui la răspândirea bolii într-un mod necontrolat.
  • Față de atunci, acum avem alte mecanisme și mijloace de luptă cu boala. Nu putem compara 2020 cu 1919. Totuși, un impact asupra sistemului sanitar se poate produce chiar și în țările foarte dezvoltate, am văzut asta. Deci nu putem să spunem că totul va fi bine. Putem să ne așteptăm la o situație mai rea la toamnă și la iarnă și va trebui să fim mai bine pregătiți, iar populația să fie mai înțelegătoare. 
  • Noi nu putem rezolva o problemă sau limita un risc fără participarea populației. Populația e un factor foarte important în această ecuație. Dacă toți înțeleg că trebuie să trecem acest hop împreună, atunci poate reușim să limităm impactul și să nu ajungem ca în alte țări.
  • E loc și de mai bine la testare, la a crește numărul testărilor, dar nu putem să nu recunoaștem că am început cu un număr mult mai mic, iar acum sunt peste 20.000 de teste pe zi. S-ar putea ca tehnologiile noi de testare, care urmează să ajungă în țările lumii, să permită să creștem numărul testărilor și mai mult. Au apărut și mecanisme care fac în același timp și testul pentru gripă și pentru COVID și să facă diferențierea între ele. Acestea trebuie autorizate de agențiile specializate.
  • Mare parte a copiilor infectați au forme ușoare. Nu avem date despre cazuri critice de copii, cu foarte mici excepții, care chiar sunt excepții. Riscul infectării la școli are efect, de fapt, asupra familiilor și asupra profesorilor. Regulile la care se lucrează acum sunt foarte importante și ele trebuie să fie respectate. E o muncă dificilă, care implică profesorii, părinții, copiii și care trebuie făcută în tandem. Din păcate, nu avem sub nicio formă posibilitatea de a reduce riscul la zero. Risc zero nu există, iar în situația de azi, cu această pandemie, noi putem reduce riscul, dar nu putem garanta că reducem riscul la zero. Dacă apar focare, vor fi luate măsuri, probabil inclusiv închiderea temporară  a școlii în care apare un astfel de focar.
  • Despre declarația profesorului Alexandru Rafila privind portul măștii inclusiv în casă, pentru ca elevii să-și protejeze bunicii: Acest lucru nu poate depăși caracterul de recomandare, nu poate deveni regulă, nu poți controla acest lucru. Dacă e un bunic în casă și nu poate fi separat de copil, portul măștii îl poate proteja, dar acum, realist să vorbim, cât poate cineva să poarte o mască permanent în casă? E foarte greu. Portul măștii în casă poate ajuta, dar nu poate fi o obligație. Poate fi o recomandare. Nici nu putem face oficial acest lucru, că e o chestiune în spațiul intern al casei. Poate să fie un sfat. Ca implementare real cred că va fi foarte deficil.
  • Despre eventuala deschidere a restaurantelor: Urmează discuții în acest sens. Ele nu se iau de o persoană singură. Se discută în cadrul Grupului tehnico-științific, la nivel de experți, specialiști. Nu e vorba doar de aspecte medicale, de aici nu mă pronunț până nu se termină discuțiile și avem concuziile finale. (Ca medic, recomandați redeschiderea restaurantelor?) Nu pot să recomand deschiderea restaurantelor. Ce pot să vă spun e că dacă se deschid, ce pot recomanda medicii sunt regulile foarte stricte și în ce condiții se deschid. Dar nu cred că cineva vine să recomande să deschidem restaurantele. Nu poate fi o recomandare. Dacă se dorește deschiderea restaurantelor la un moment dat, putem spune condițiile pentru a reduce riscurile. Risc zero nu există. Apoi e iar la latitudinea populației, că una e să le deschizi și alta e dacă populația va merge acolo și în ce condiții va merge acolo, în spațiile închise vorbim. Încă sunt discuții, urmează să se ia o decizie finală. Recoamndările medicale vor fi modalitatea prin care se poate face asta cu cel mai mic risc posibil. Nu vreau să intru în subiect și să dăm drumul la speculații și, în final, să ne trezim că e așa sau altfel
Citeşte mai multe despre:   Raed Arafat,   epidemie de coronavirus,   gripa