Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Raport INSP privind criza COVID-19 în săptămâna 19 - 25 octombrie: 35,8% din infectări au fost raportate în București și 4 județe. Unde s-au înregistrat cele mai multe decese

Raport INSP privind criza COVID-19 în săptămâna 19 - 25 octombrie: 35,8% din infectări au fost raportate în București și 4 județe. Unde s-au înregistrat cele mai multe decese

Un articol de: Mirela Ionela Achim - 27 Oct 2020, 15:06
Raport INSP privind criza COVID-19 în săptămâna 19 - 25 octombrie: 35,8% din infectări au fost raportate în București și 4 județe. Unde s-au înregistrat cele mai multe decese Foto: Pixabay Eveniment

Institutul Național de Sănătate Publică a prezentat raportul privind evoluția epidemiei de coronavirus în România, în săptămâna 19 - 25 octombrie. Potrivit documentului, în perioada menționată, 35,8% din totalul cazurilor de COVID-19 raportate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Cluj, Timiș, Iași și Mureș.

Statistica mai arată că 31% dintre decesele provocate de infectarea cu SARS-CoV-2 s-au produs în municipiul București și în județele Arad, Bacău, Prahova și Sibiu.

Institutul Național de Sănătate Publică mai arată că, de la izbicnirea crizei sanitare, 1 caz de coronavirus din 35 a fost înregistrat în rândul personalului medical. 

82,2% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 59.9% din decese au fost la bărbați. De asemenea, 95.7% din persoanele care au murit aveau cel puțin o comorbiditate asociată.

La victime, în 69,6% dintre cazuri comorbiditatea era o afecțiune cardiovasculară.  În 34,1% era vorba de diabet, 22,8% din victime prezentau afecțiuni neurologice, 19,1% sufereau de afecțiuni renale și 19,3% dintre pacienții COVID-19 decedați sufereau de obezitate. Pe lista comorbidităților des întâlnite se mai află afecțiunile pulmonare și neoplasmul.

LOVITURĂ pentru Pro TV! Încă o vedetă are COVID-19

Până la data centralizării acestor cifre, în România erau confirmate 212.492 de infectări cu coronavirus, din care 15% numai în București, 4,5% în Iași, 4,2% în Prahova, 4,1% în Brașov și tot 4,1% în Suceava. Tot până la acea dată, 6.470 de persoane confirmate au decedat, din care 7,5% doar în Suceava, 7,4% în București, 4,6% în Prahova, 4,3% în Brașov și 4% în Argeș.

Sursă Grafice: INSP

 

Cele mai recente date privind evoluția epidemiei de coronavirus în România

 

Cea mai recentă informare a Grupului de Comunicare Strategică, de marți, ora 13.00, arată că bilanțul epidemiei de coronavirus în România a ajuns la 217.216 de infectări și 6.574 de decese.

În utima zi, 4.724 de persoane au fost testate pozitiv, 1.084 au fost reconfirmate în urma retestărilor și 104 pacienți COVID au decedat.

Alba, București, Cluj, Harghita, Sălaj, Timiș înregistrează cele mai mari rate de infectare cu coronavirus, peste 3 la mia de locuitori în ultimele 14 zile. 

Numărul testelor prelucrate a sărit de trei milioane după ce, tot în ultima zi, 28.876 au fost făcute: 18.498 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.378 la cerere.

În acest moment, 10.758 de oameni sunt internați în spital cu coronavirus, din care 824 sunt în stare gravă, în secțiile de Terapie Intensivă.

155.630 de pacienți au fost declarați vindecați.

„Pe teritoriul României, 26.534 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.540 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.271 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane”, a mai transmis Grupul de Comunicare Strategică, în comunicat.

În acest context, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a avertizat: „Presiunea asupra sistemului sanitar este evidentă. (...) Acum, încet, încet, intrăm în logica medicinei de dezastre, în care trebuie un management diferit faţă de măsurile de prevenţie, măsuri de prevenţie care trebuie să continue pe linie epidemiologică, măsurile care să oprească răspândirea”.