Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment S-a descoperit primul oraș din Transilvania, datând din neolitic, pe șantierul autostrăzii Sibiu-Nădlac: Este mai vechi decât piramidele

S-a descoperit primul oraș din Transilvania, datând din neolitic, pe șantierul autostrăzii Sibiu-Nădlac: Este mai vechi decât piramidele

Un articol de: - 22 Aug 2012, 18:35
Foto: napocanews.ro Eveniment

Pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac s-a descoperit, în urma cercetărilor arheologice, primul oraș din Transilvania. Este vorba despre așezarea neolitică de la Turdaș, în județul Hunedoara, un centru regional de producție și distribuție a ceramicii. Așezarea se află în apropiere de râul Mureș, în punctul Luncă.

Cercetarea întreprinsă de arheologii sibieni, care au făcut descoperirea, a fost pe o suprafață de aproximativ 11 hectare, fiind o cercetare arheologică imensă, peste orice standard din Europa, după cum a explicat directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca. Acesta a explicat, în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, că așezarea datează „de dinainte de piramide”, conform Mediafax.

Așezarea de la Turdaș era cunoscută de arheologi încă de la jumătatea secolului al 19-lea, iar prima cercetare sistematică în sit s-a făcut în 1875. De-a lungul timpului, s-au descoperit foarte multe artefacte importante în zonă, iar explicația pentru acest material arheologic foarte bogat este că așezarea, cu o suprafață estimată la 100 de hectare, era un oraș, după cum arată fortificațiile din lemn pe care le avea. S-au făcut inclusiv descoperiri care atestă existența unor ritualuri religioase care includeau sacrificii umane.

"De ce spun că e primul oraş din Transilvania, ca să nu spun cel puţin din sud - estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, compus din 11 palisade şi şanţuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o aşa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa fiindcă costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, şanţuri, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul iniţial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanţe de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificaţii este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete - n.r.). Ceea este curios este că nici unul nu e în aceeaşi poziţie, deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt puşi fie pe burtă cu mâinile şi picioarele legate, fie pe spate cu mâinile şi picioarele legate, fie cu capul tăiat şi pus pe piept", a declarat directorul muzeului Brukenthal.

Citeşte mai multe despre:   Sibiu,   santier,   autostrada,   declaratii
 
 
 
Loading...