Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Studenții ripostează! Acuză de ipocrizie facultățile de Drept, după exmatricularea celor 45 de studenți de la Universitate

Studenții ripostează! Acuză de ipocrizie facultățile de Drept, după exmatricularea celor 45 de studenți de la Universitate

Un articol de: Andrei Vlad - 08 Mar 2021, 14:06
Studenții ripostează! Acuză de ipocrizie facultățile de Drept, după exmatricularea celor 45 de studenți de la Universitate Universitatea din București Eveniment

Studenții ripostează, după ce 45 de persoane înmatriculate au fost exmatriculate, în urma unui examen despre care s-a constatat că a fost fraudat. Liga Studenților din Iași a luat atitudine, prin intermediul unui comunicat de presă. 

Facultățile de drept din România, care s-au solidarizat cu decizia Universității, au dat dovadă de ipocrizie, spun studenții. Pentru a-și susține acuzațiile, au oferit exemple concrete în acest sens.

De asemenea, studenții critică metodele de evaluare: „Totodată, studenții de la facultățile de drept nu sunt învățați să realizeze pe cont propriu raționamente juridice, să formuleze argumente și înscrisuri pe care să le susțină în fața unei comisii, unei autorități sau a unui complet de judecată, ci li se cere să reproducă noțiuni și texte legale în mod mecanic, fără vreun fundament pedagogic".

Universitatea din București i-a exmatriculat pe cei 45 de studenți în urma unei evaluări online, la care cei evaluați aveau acces la orice sursă de informare, aspect asumat de către instituție. 

 

Comunicatul integral al Ligii Studenților din Iași

 

„Liga Studenţilor din Iaşi acuză Facultăţile de Drept de ipocrizie după solidarizarea cu decizia Universităţii din Bucureşti de a-i exmatricula pe cei 45 de studenţi

Liga Studenților din Iași critică Facultăţile de Drept din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu pentru faptul că se folosesc de cazul exmatriculării celor 45 de studenţi jurişti de la Bucureşti pentru a-şi construi o imagine falsă de apărătoare ale eticii şi integrităţii academice în contextul în care aceste facultăţi au probleme serioase de transparenţă, morală, etică şi integritate academică, management al calităţii şi desfăşurării activităţii didactice. Organizaţia anunţă ca va demara un audit de calitate al activităţii facultăţilor de drept din România. 

Majoritatea cadrelor didactice de la facultăţile de drept au acoperit în mod tacit, dar şi direct, plagiatul descoperit de jurnalista Emilia Şercan în teza de doctorat a lui Codruţ Olaru, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care l-a avut drept coordonator pe Tudorel Toader. Cu excepţia unui cadru didactic de la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, niciun profesor de drept de la facultăţile din Hexagon nu a fost de acord să facă parte dintr-o comisie de analiză a tezei de doctorat în drept a lui Codruţ Olaru coordonată de Tudorel Toader. Liviu Dragnea, ELIBERAT din închisoare? Vestea pe care o aștepta fostul șef al PSD

Mai mult, cadrele didactice din comisia juridică a CNATDCU au acoperit plagiatul lui Olaru, ignorând documentaţia de la dosar care demonstra că peste 44% din teză este plagiată. În general, profesorii din cele şase facultăţi din Hexagon (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Craiova)  au o reticenţă foarte mare în ceea ce priveşte analizarea suspiciunilor de plagiat din rândurile propriilor colegi de catedră, protejându-se reciproc, ca o castă.

Cadrele didactice din facultăţile de drept nu au luat nicio poziţie morală faţă de existenţa în corpul profesoral al Facultăţii de Drept din Bucureşti a doi profesori condamnaţi penal în ultimii ani: conf. univ. dr. Dan Şova, fost senator şi ministru al Transporturilor (PSD), şi lect. univ. dr. Aurel-Jean Andrei.

Peste jumătate dintre profesorii de la Facultăţile de Drept din Iaşi şi Sibiu, respectiv un sfert dintre profesorii de la Facultatea de Drept din Craiova nu şi-au publicat CV-urile şi lista de lucrări ştiinţifice pe site-ul instituţiei. La Facultatea de Drept de la Universitatea de Vest din Timişoara niciun profesor nu are CV-ul şi lista de lucrări publicată.

Niciuna dintre facultăţile de drept din Hexagon nu publică rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenţi pentru fiecare profesor în parte, aşa cum sunt obligate prin art. 303 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 şi art. 11 alin. 2 din OMECTS 3666/2012. Mai mult, când Liga Studenţilor (LS IAŞI) a solicitat în baza Legii 544/2001 a accesului la informaţii de interes public aceste rezultate, universităţile au refuzat să le comunice, fiind acţionate în instanţă de Ligă. Cadrele didactice de la facultăţile de drept au fost chemate de rectorate în ajutorul departamentelor juridice ale universităţilor pentru a o oferi argumente în sprijinul încălcării şi eludării aplicării drepturilor studenţilor. Până la urmă, instanţele au dat dreptate Ligii Studenţilor, iar acum instituţiile sunt obligate să comunice aceste rezultate nominal, pentru fiecare profesor în parte.

Amintim faptul că Facultatea de Drept din Bucureşti a deschis în 2016 o adevărată „cutie a Pandorei” prin eliminarea tezei (lucrării) de licență ca parte a examenului de finalizare a studiilor, pe motiv că softurile antiplagiat ar fi prea scumpe și că profesorii nu au timp suficient să verifice tezele de licență. Reprezentanții facultății au intervenit în acest sens pe lângă Mircea Dumitru, rector suspendat al Universității din București și ministru al Educației la data respectivă, pentru a emite Ordinul nr. 6125/2016 care a creat cadrul legal pentru această posibilitate.

Totodată, studenții de la facultățile de drept nu sunt învățați să realizeze pe cont propriu raționamente juridice, să formuleze argumente și înscrisuri pe care să le susțină în fața unei comisii, unei autorități sau a unui complet de judecată, ci li se cere să reproducă noțiuni și texte legale în mod mecanic, fără vreun fundament pedagogic. Acest fapt se datorează în principal numărului mare de evaluări, teste și examene tip grilă, preferate până la obsesie de majoritatea cadrelor didactice din rațiuni de timp, precum și lipsei unor mecanisme clare – precum evaluarea cadrelor didactice de către studenți – prin care activitatea de predare să fie realizată în interesul studenților cu scopul învățării, nu al profesorilor cu scopul îndeplinirii normei. Există chiar programe de masterat („carieră judiciară”) care au ca scop pregătirea absolvenților de drept pentru examenele de admitere în profesie (INM, Barou, Notariat) prin rezolvarea de teste grilă.

«Într-o ţară cu inflaţie de jurişti ducem o lipsă acută de moralitate, cultură juridică și capacitate de înțelegere reală a regimului de drepturi și libertăți. Facultățile de Drept nu pregătesc juriști în adevăratul sens al cuvântului, ci doar persoane care pot reproduce texte juridice și care pot rezolva teste grilă. Sancțiunile acordate pentru tentativele de fraudare a examenelor nu rezolvă în niciun fel cauza fraudării evaluărilor, fiind o soluție aparentă, de formă, nicidecum una de fond.

Dintr-un studiu pe care îl prelucrăm în prezent la nivelul centrului universitar Iași, reiese că peste 41% dintre studenți au copiat la cel puțin două examene, iar în 63% consideră fraudarea examenelor a fi un gest obișnuit în facultatea lor. Dintre motivele pentru care studenții apelează la copiat 75% dintre respondenți consideră că materia este prea vastă / greu de asimilat, 59% profesorul nu explică suficient de clar, 32% pentru că profesorii tolerează copiatul, 68% pentru că studentul nu s-a organizat suficient de bine și 60% pentru că materia respectivă este irelevantă.

Cazul celor 45 de studenți de la Facultatea de Drept din București trebuie cercetat prin cunoașterea, interpretarea și aplicarea tuturor normelor legale în vigoare. Există o șansă foarte serioasă ca, la contestarea în instanță a deciziei de exmatriculare, sancțiunea să fie anulată, studenții reînmatriculați și să primească bursele neîncasate și daune morale și chiar materiale. Nu este normal ca facultățile de drept să își construiască reputația academică pe capacitatea de a sancţiona derapajele studenţilor, în loc să își rezolve problemele de transparență și integritate academică, precum și problemele didactice profunde care îi determină pe studenți să apeleze, în mod regretabil, la metode de fraudare a examenelor.», a declarat Iulian-Alfred Husac, vicepreședinte Liga Studenților (LS IAȘI).“

Citeşte mai multe despre:   ipocrizie,   justitie,   scandal