Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Summitul istoric de la Bruxelles s-a încheiat. Ce teme au abordat membrii Consiliului European și ce poziții a avut Klaus Iohannis de-a lungul evenimentului

Summitul istoric de la Bruxelles s-a încheiat. Ce teme au abordat membrii Consiliului European și ce poziții a avut Klaus Iohannis de-a lungul evenimentului

Un articol de: Redacția B1.ro - 18 Oct 2019, 17:31
Eveniment

Promovarea unei Europe a creșterii și convergenței, consolidarea Pieței Unice, întărirea securității interne a UE și asigurarea unei acțiuni externe eficiente sunt priorități importante din perspectiva României, ce trebuie implementate ca parte din Agenda Strategică a blocului comunicat pentru perioada 2019-2024, arată un comunicat transmis de Administrația Prezidențială, după participarea președintelui Iohannis la summitul Consiliului European de la Bruxelles.

„Liderii europeni au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la prioritățile viitoarei Comisii, inclusiv prin raportare la Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024. Președintele României a subliniat importanța unității la nivel UE pentru implementarea viitoarei Agende Strategice, document care reflectă priorități importante din perspectiva României, precum promovarea unei Europe a creșterii și convergenței, consolidarea Pieței Unice, întărirea securității interne a UE și asigurarea unei acțiuni externe eficiente”, arată comunicatul.

Discuțiile liderilor europeni s-au axat pe procesul Brexit, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, implementarea Agendei Strategice a Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2019-2024, schimbările climatice, relațiile externe ale Uniunii, inclusiv procesul de extindere.

Liderii statelor europene au ajuns la un consens pe tema Brexit și viitorul relațiilor UK-UE

În ceea ce privește evoluțiile în context Brexit, liderii europeni, în format UE 27, au aprobat Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și Declarația politică privind cadrul relațiilor viitoare dintre UE și Marea Britanie. Prin concluziile adoptate pe acest subiect, Consiliul European invită Comisia, Parlamentul European și Consiliul să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura intrarea în vigoare a Acordului de retragere la 1 noiembrie 2019. Textul concluziilor prevede că Declarația politică privind cadrul relațiilor viitoare pune bazele unui parteneriat cât mai apropiat între UE și Marea Britanie, scrie sursa citată.

În intervenția sa, Președintele României a exprimat aprecierea pentru eforturile echipelor de negociere ale Comisiei Europene și ale Marii Britanii, care au condus la finalizarea Acordului de retragere a Marii Britanii din UE și a Declarației politice privind cadrul relațiilor viitoare UE-Marea Britanie. Președintele Klaus Iohannis a salutat contribuția și rolul esențial al negociatorului șef al UE, Michel Barnier, pentru ajungerea la un acord care să asigure retragerea ordonată a Marii Britanii din Uniune și a reiterat importanța crucială a menținerii unității UE 27 și de acum încolo pentru negocierile vizând relațiile viitoare.

Cu privire la protejarea drepturilor cetățenilor români care locuiesc în Marea Britanie, Președintele României a reiterat importanța garantării drepturilor acestora și a respectării principiilor reciprocității și nediscriminării în toate circumstanțele, inclusiv în relațiile viitoare UE - Marea Britanie. Din această perspectivă, Acordul de retragere reflectă obiectivele României legate de protejarea drepturilor cetățenilor români din Marea Britanie, precum și onorarea angajamentelor financiare asumate de Marea Britanie în calitate de stat membru și salvgardarea integrității pieței interne a UE.

Bugetul multianual al UE, și el în atenția șefilor de stat de pe „bătrânul continent”

Un alt punct central pe agenda Consiliului European în format UE 28 l-a constituit discuția referitoare la Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Șefii de stat și de guvern au avut un schimb substanțial de opinii pe o serie de elemente importante în ansamblul arhitecturii viitorului buget al Uniunii Europene, printre care: volumul total al bugetului european (inclusiv modalitățile de finanțare a bugetului), alocările pentru principalele politici, precum și aspectele vizând condiționalități și stimulente în viitorul buget, notează sursa citată.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a transmis un puternic mesaj de susținere pentru un buget ambițios, subliniind în egală măsură necesitatea unei abordări deopotrivă echilibrate și realiste din perspectiva opțiunilor fezabile în procesul de negociere a viitorului buget multianual al Uniunii. 

Din perspectiva României, propunerile avansate de Președinția finlandeză a Consiliului UE privind scăderea volumului total al bugetului și implicit alocările pentru cele două politici de interes pentru România - Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună - nu sunt acceptabile. Prin urmare, propunerile avansate de Președinția finlandeză nu pot reprezenta o bază reală de discuții, riscul fiind acela de a ne îndepărta de la obiectivul legat de adoptarea unui buget care să ne permită realizarea priorităților politice ale Uniunii.

Președintele României a susținut, totodată, necesitatea continuării discuțiilor pe baza propunerii avansate de către Comisia Europeană, ca nivel minim acceptabil din perspectiva volumului total, și a susținut menținerea unui rol central pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, dată fiind importanța de necontestat a acestora în continuarea procesului de convergență. Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru soluții echilibrate, care să nu afecteze și mai mult alocările pentru cele două politici, în condițiile în care ponderea acestora în ansamblul bugetului UE a cunoscut deja scăderi importante și a evocat, de asemenea, deschiderea României pentru examinarea unor posibile noi propuneri vizând componenta de venituri a bugetului UE, precum și pentru reformarea unora dintre elementele existente ale acesteia. 

Consiliul European a abordat și tema luptei împotriva schimbărilor climatice

Consiliul European a abordat, de asemenea, aspectele internaționale ale luptei împotriva schimbărilor climatice, în special rezultatul Summitului ONU pentru Acțiuni Climatice 2019 și așteptările pentru viitoarea Conferință a Părților la Convenția-cadru ONU privind schimbările climatice de la Santiago de Chile în decembrie 2019 (COP25). Consiliul European a apreciat ca fiind necesară consolidarea acțiunii climatice atât din partea UE, cât și a partenerilor internaționali și a apreciat necesar, în context, ca UE să promoveze o tranziție corectă și echitabilă din punct de vedere social în implementarea Acordului de la Paris, în concordanță cu concluziile sale din iunie 2019, potrivit aceleiași surse.

În contextul discuțiilor, Președintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea continuării unei implicări active a Uniunii Europene și a Statelor Membre în atingerea obiectivelor asumate la nivel european, cu scopul consolidării, de o manieră sustenabilă din punct de vedere economic și social, a rolului de lider al Uniunii Europene în combaterea schimbărilor climatice. Totodată, Președintele României a exprimat susținere pentru continuarea eforturilor la nivelul UE pentru definirea măsurilor menite a sprijini tranziția către o neutralitate climatică, în vederea adoptării Strategiei pe termen lung a Uniunii privind schimbările climatice, în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris. Președintele Klaus Iohannis a precizat că un aspect important îl constituie atingerea unui nivel cât mai mare de convergență economică la nivelul UE, date fiind decalajele de dezvoltare și specificitățile fiecărui stat membru. 

Extinderea UE către Macedonia de Nord și Albania stagnează, pentru moment

În domeniul relațiilor externe, în ceea ce privește politica de extindere, discuțiile șefilor de stat sau de guvern s-au axat pe chestiunea adoptării deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Macedonia de Nord și Albania, conform calendarului asumat prin Concluziile Consiliului din iunie 2019, adoptate pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, mai scrie în același comunicat.

Președintele României a exprimat regretul că, în ciuda sprijinului activ din partea unei majorități a statelor membre, inclusiv din partea României, nu s-a putut obține un consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord, subliniind legătura strânsă între credibilitatea procesului de extindere și capacitatea Uniunii de a-și asuma rolul de actor global puternic. Președintele Klaus Iohannis a susținut necesitatea adoptării fără întârziere a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu cele două țări şi a evidențiat importanța transmiterii de către Uniune, prin această decizie, a unui semnal politic clar privind continuarea politicii de extindere, ca instrument viabil şi credibil de promovare a stabilității și prosperității în regiune. Președintele României a punctat faptul că o decizie pozitivă în acest sens ar avea o semnificație strategică pentru regiune, reprezentând în mod nemijlocit o expresie a rolului global şi regional întărit al UE, precum și un factor de consolidare a evoluțiilor pozitive din regiune şi de motivare a statelor candidate și a potențialilor candidați pentru continuarea proceselor cuprinzătoare de reformă şi modernizare pe care le presupune avansarea parcursului lor european.

Poziția liderilor europeni cu privire la Turcia și acțiunile sale din ultima perioadă

În ceea ce privește Turcia, au fost adoptate concluzii prin care liderii europeni au condamnat operațiunea militară unilaterală a acestui stat în nord-estul Siriei și au reiterat solicitarea adresată Turciei de a-i pune capăt, respectiv de a-și retrage forțele și de a respecta normele dreptului internațional umanitar. A fost reamintită, totodată, decizia statelor membre de a suspenda acordarea de licențe de export de armament către Turcia, arată comunicatul.
Liderii europeni au andosat, de asemenea, concluziile Consiliului Afaceri Externe din 14 octombrie referitoare la forajele maritime ilegale ale Turciei în zona economică exclusivă a Ciprului și au reafirmat solidaritatea cu acest stat.

Citeşte mai multe despre:   Consiliul European,   Klaus Iohannis
 
Loading...