Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment EXCLUSIV // Controversele din USR-PLUS readuc în atenție subiectul MINORII ȘI SECURITATEA. Istoric: "Dacă aveai sub 16 ani NU poți fi asimilat cu un colaborator" / "Cel mai tânăr ELEV COLABORATOR era în clasa a IX-a"

EXCLUSIV // Controversele din USR-PLUS readuc în atenție subiectul MINORII ȘI SECURITATEA. Istoric: "Dacă aveai sub 16 ani NU poți fi asimilat cu un colaborator" / "Cel mai tânăr ELEV COLABORATOR era în clasa a IX-a"

Un articol de: Elena Stanciu - 20 Aug 2019, 14:41
Foto: pixabay.com Eveniment

EXCLUSIV // Cei de la USR-PLUS s-au aflat recent în mijlocul unei controverse, legate de prevederea din protocolul Alianței privind persoanele care au avut legături cu fosta Securitate. Liderul USR, Dan Barna, a răspuns atunci acuzațiilor potrivit cărora USR i-ar proteja pe cei care, copii fiind, au semnat un acord cu Securitatea și au colaborat ca adulți și a precizat, într-un mesaj pe Facebook, că textul Protocolului Alianței USR-PLUS va rămâne în forma inițială, adică nu va face nicio referire la vârsta celor care au avut legături cu Securitatea. (Detalii AICI)

Astfel, revine în actualitate, subiectul minorilor care au fost recrutați de Securitate. În acest sens, istoricul Mădălin Hodor a explicat, pentru B1.ro, că această practică a fost folosită mai ales la sfârșitul anilor 80 și a explicat că, potrivit legii, cei care aveau sub 16 ani la data semnării angajamentului nu pot fi asimilați drept colaboratori ai securității. 

”Amploarea e greu de cuantificat. Într-adevăr, spre sfârșitul anilor 80, Securitatea a început să recruteze, dar «minori» e un termen folosit mai mult în discuțiile publice. Legea CNSAS nu se referă la minorii recutați de Securitate, ci vorbește despre persoanele care la data semnării angajamentului aveau 16 ani. Doar aceste persoane intră sub incidența legii CNSAS, nu și restul minorilor. Deci, practic, dacă aveai sub 16 ani nu poți fi asimilat cu un eventual colaborator al Securității. Eu am și spus în momentul în care a apărut discuția că folosirea termenului de «minori» în textul protocolului (USR-PLUS - n.r.) este incorectă din punctul ăsta de vedere”, a precizat istoricul. 

Mădălin Hodor a explicat că interesul Securității era mai ales acela de a afla de unde își luau ideile tinerii care făceau comentarii critice la adresa regimului.

”Într-adevăr, spre sfârșitul anilor 80, Securitatea a recurs la această chestiune. Foarte mulți minori începuseră să intre în atenția Securității fie pentru că comentau nefavorabil regimul la școală sau în cercurile de prieteni, fie pentru că auzeau discuțiile în casă sau unii dintre ei chiar înțelegeau destul de bine ce se petrece. 

Pe de o parte, exista preocuparea pentru a afla comentariile lor, de unde își iau ideile. Pe de altă parte, mulți intrau în atenția Securității pentru că, pur și simplu, ascultau postul de radio Europa Liberă și trimteau scrisori la rubricile care difuzau muzică. 

Deci, practic intenția Securității a fost să recruteze din rândul acestor tineri cât mai multe persoane care să le asigure informații despre această categorie, care, până spre sfârșitul anilor 80 nu reprezenta un interes pentru Securitate

Doar tangențial și în foarte rare cazuri, informațiile furnizate de acești minori, care în proporție de 90% erau elevi, se refereau la profesori sau la situația de la școală. Practic, interesul era aflarea de informații despre ceilalți minori care erau în atenția Securității”, a explicat Hodor. 

Istoricul Mădălin HODOR. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Istoricul a vorbit și despre o ”pepinieră de recrutare” a tinerilor, în sensul în care Securitatea se folosea de foștii elevi colaboratori și când aceștia terminau școala și ajungeau să satisfacă stagiul militar sau intrau la facultate. 

”Mai există un aspect în chestiunea asta. Există o incidență mare de cazuri în care după recrutarea la această vârstă fragedă și în timpul liceului, ulterior acești colaboratori ai Securității erau preluați fie în perioada satisfacerii stagiului militar, fie în perioada facultății. Deci, practic, de fiecare dată când treceau într-o altă etapă a vieții, erau preluați în altă zonă și utilizați în continuare. 

Un alt efect al acestei practici era crearea unei pepiniere recrutare. Să zicem că un tânăr satisfăcea stagiul militar și era luat în considerare pentru a fi recrutat în cadrul unității militare. Ofițerul de contrainformații militare mergea la arhivă și vedea că respectivul a fost recrutat drept colaborator și în perioada în care a fost elev, ceea ce evident era un bonus și o garanție că va accepta recrutarea în continuare. Practic, cumva Securitatea satisfăcea și această nevoie de a-și crește informatorii. Îi recruta de la o vârstă fragedă pentru ca apoi să-i poată folosi de-a lungul vieții. 

Ca vârstă, cel mai tânăr elev colaborator pe care l-am întâlnit în dosare era în clasa a IX-a, la liceu. Deci nu trebuie să credem că erau recrutați elevi de clasa I, a II-a sau din ciclul gimnazial”, a precizat istoricul. 

Mădălin Hodor a mai spus că, din informațiile sale, este vorba de zeci de persoane care s-au aflat în această situație. 

Din ce știu eu, erau de ordinul zecilor. În chestiunea asta intră și faptul că practica a început spre sfârșitul anilor 80, deci nu au avut când să extindă chestiunea aceasta. Eu am văzut câteva zeci de cazuri. Foarte puțini dintre acești elevi recrutați de Securitate aveau note explicative scrise. Cei mai mulți completau niște fișe tip în care erau trecute numele, prenumele, datele de identificare, școala, clasa, informațiile pe care le dădeau fiind probabil verbale sau simple discuții cu ofițerul de securitate. Am văzut rar situații în care existau note informative efectiv scrise de elevi.

Ceea ce pot să spun că dacă în perioada de dinainte de 1989 erai în această zonă, adică aveai mai mult de 16 ani, putea fi recrutat de Securitate. Un elev de clasa a XI-a, a XII-a putea fi, fără greșeală, recrutat”, a mai spus Mădălin Hodor.

Citeşte mai multe despre:   USR,   PLUS,   Madalin Hodor,   Securitate
 
 
 
Loading...