Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Analiză Le Monde: Ce se schimbă concret după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Analiză Le Monde: Ce se schimbă concret după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Un articol de: - 26 Iun 2016, 14:16
Foto:libertatea.ro Externe

Marea Britanie a decis în cele din urmă să iasă din Uniunea Europeană, după 43 de ani de apartenență la blocul comunitar. Tabăra pro-Brexit a câștigat referendumul cu 51,9%, față de 48,1%, cât a avut tabăra pro-europeană. Le Monde a publicat o analiză amplă în care detaliază ce implică rezultatul acestui scrutin.

1. Va demisiona premierul britanic?

Da, premierul David Cameron, cel care a inițiat acest referendum, deși el însuși susține rămânerea în UE, a anunțat că va renunța la această funcție până la Convenția conservatorilor, care se va desfășura în luna octombrie. Până atunci, el va realiza tranziția către noua conducere.

Decizia de a demisiona a fost surpinzătoare, dat fiind că, înainte de vot, el a susținut pentru The Times că indiferent care va fi rezultatul acestuia, el va continua să fie prim-ministrul Marii Britanii.

De precizat este că, în acest moment, Boris Johnson, fost primar al Londrei și unul dintre principalii lideri ai taberei pro-Brexit, este cotat cu cele mai mari șanse să îi ia locul lui Cameron.

2. Când va ieși Marea Britanie oficial din Uniunea Europeană?

Rezultatul referendumului nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. Totuși, David Cameron a declarat vineri că ”voința poporului britanic trebuie respectată”. Acesta a mai spus că va lăsa în seama succesorului său demararea negocierilor pentru ieșirea propriu-zisă din UE.

Pentru ca britanicii să iasă din Uniune, aceștia trebuie să anunțe oficial intențiile lor în cadrul unui Consiliu European, după cum prevede articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. De altfel, chiar o astfel de reuniune va avea loc în zilele de 28 și 29 iunie și, evident, Brexitul va fi principalul subiect de pe agendă.

Va fi nevoie de o perioadă de doi ani pentru pregătirea acestei ieșiri, dar timpul poate fi scurtat dacă se va ajunge la un acord care, totuși, în opinia celor de la Le Monde, este puțin probabil. La fel de bine, perioada de negocieri poate fi mai mare de doi ani, dar acest lucru trebuie aprobat în unanimitate de către statele membre. Altfel, britanicii ar rămâne fără acordurile comerciale și acordurile preferențiale privind libera circulație.

În acest timp se vor desfășura negocieri privind termenii concreți ai ieșirii statului din UE, aceștia referindu-se inclusiv la un posibil acces pe piața unică.

În acest context, Ministrul de Externe al Marii Britanii a anunțat că negocierile acestea ar putea duce la mai mult de zece ani de incertitudini și s-a referit la acordurile dintre UE și Canada pentru care s-a negociat ani buni. De altfel, nici acum aceste acorduri nu au fost ratificate.

3. Acest eveniment este o premieră?

Cei de la Le Monde scriu că, efectiv, este pentru prima dată când un stat membru al Uniunii Europene decide să aplice articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Totuși, Groenlanda, care a obținut autonomia în 1975, a votat pentru ieșirea din Comunitatea Economică Europeană în 1982. Această retragere a fost ratificată trei ani mai târziu. Totuși, de atunci au fost păstrate scutirile vamale.

4. Va modifica Brexit-ul echilibrul de putere din cadrul Uniunii?

Potrivit unui studiu al Global Counsel, balanța de putere se va schimba în Consiliul European, mai ales în ceea ce privește discuțiile pe teme economice. În conformitate cu regulile de votare introduse în noiembrie 2014, o decizie poate fi blocată în Consiliu de cel puțin patru state membre care reprezintă cel puțin 35% din populația totală a Uniunii.

Ieșirea Marii Britanii face ca tabăra ce susține o abordare mai liberală să piardă o țară importantă prin populația numeroasă pe care o are. ”Blocul liberal”, care include în principal Marea Britanie, Țările de Jos și Republica Cehă, va ajunge astfel să reprezinte nu 25% din populația UE ca până acum, ci doar 15%. Germania s-a alăturat acestui bloc pentru a depăși pragul de 35% necesar unui veto. Acum, în schimb, va trebui să atragă de partea sa state ceva mai conservatoare pentru a putea continua această strategie.

Mai mult, adevăratul motor al UE, mai ales în plan economic, este un joc de influență a trei state: Germania, Franța și Marea Britanie. În absența acesteia din urmă, cu care se vor putea încheia doar alianțe de moment, Berlinul și Parisul se vor vedea față în față. Legătura dintre cele două va deveni și mai necesară, iar creșterea în influență va reveni Parisului.

5. Voi avea nevoie de viză pentru a călători sau munci în Marea Britanie?

Atât timp cât această țară este în Uniune, regulile în privința liberei circulații a persoanelor rămân neschimbate: nefiind un stat parte din Spațiul Schengen, va fi nevoie mereu de un document de identitate care să demosntreze apartenența la o țară din UE.

Problema se pune, însă, din momentul în care Marea Britanie va ieși oficial din Uniunea Europeană. În funcție de modalitățile negociate între britanici și europeni, ar putea fi nevoie de o viză pentru a ajunge în această țară. Dacă Marea Britanie ajunge să negocieze un acord care să-i permită să rămână pe piața unică, este foarte probabil ca libera circulație a persoanelor să fie menținută. Totuși, guvernul britanic poate impune restricții în ceea ce privește permisele de muncă. Și reciproca este valabilă: și britanicii ar putea avea nevoie de viză pentru a munci în state UE.

6. Care sunt consecințele ieșirii Marii Britanii din UE pentru studenți?

Studenții britanici, care sunt tot mai mulți plecați la studii în străinătate, vor fi cei mai afectați pentru că le va fi tot mai greu să-și facă transferul fără programul Erasmus. Totuși, se poate ajunge la un acord precum cel care există cu Norvegia și Suedia, dar acest lucru va necesita timp. Fondurile de cercetare asociate programului Erasmus vor fi afectate de asemenea.

În fine, studenții europeni în Marea Britanie ar putea fi nevoiți să plătească taxe universitare mult mai mari deoarece vor fi asimilați restului de studenți străini.

7. Va rămâne engleza limba de lucru în Uniunea Europeană?

După toate probabilitățile, da, scriu jurnaliștii de la Le Monde. Dacă cele 24 de limbi ale statelor din Uniune sunt acceptate în cadrul instituțiilor europene, franceza și engleza sunt cele mai utilizate. Cu toate acestea, engleza este o limbă foarte des folosită pe tot întinsul Europei: este vorbită de 38% dintre europeni, deși nu este limba lor maternă. Asta însemnă că engleza este limba cea mai vorbită în interiorul UE, după cum arată un raport al Comsiiei Europene din 2012.

8.  Va încerca Scoția să rămână în Uniunea Europeană?

Poate, dar nu imediat. Spre deosebire de restul Marii Britanii, scoțienii au votat pentru rămânerea în Uniune în proporție de 62%, deși cu o prezență la vot relativ scăzută. În acest context, premierul scoțian Nicola Sturegeon a avertizat că regiunea își vede viitorul în cadrul Uniunii Europene.

Deși scoțienii au respins printr-un referendum din 2014 separarea de Marea Britanie, partidul din care provine premierul a estimat, înainte de votul privind apartenența la UE, că o nouă consultare privind independența ar putea fi iar  organizată ”dacă va exista o schimbare semnificativă în raport cu situația din 2014, cum ar fi o ieșire a Scoției din UE contrar voinței ei”.  Sturgeon rămâne, totuși, prudentă și nu se angajează pe drumul unui nou referendum de a cărui rezultat nu poate fi sigură.

9. Ce se va alege de programele din Marea Britanie finanțate din bani europeni? Ce se va întâmpla cu subvențiile?

Marea Britanie beneficiază de mai multe miliarde de euro. Dacă Londra va ieși din UE, aceste ajutoare ar putea dispărea. De altfel, un important subiect de dezbatere în campania ce a precedat referendumul a fost legat de întrebarea dacă Marea Britanie va câștiga din punct de vedere financiar sau nu. Pe de o parte, tabăra pro-Brexit a scos în evidență contribuția britanică la bugetul UE. De cealaltă parte, proeuropenii s-au raportat la riscurile pe care le comportă restabilirea barierelor vamale și la pierderea subvențiilor garantate de Uniunea Europeană.

10. Se schimbă situația pentru migranții din Calais?

Ministrul Economiei, Emmanuel Macron, a avertizat că în cazul unui Brexit, ”Franța nu-i va mai lăsa pe migranți în Calais”. Încheiate în 2003, acordurile Le Touquet vizează consolidarea controalelor la frontiera dintre Franța și Marea Britanie și, în timp, construirea unui centru de recepție la Sangatte pentru generalizarea controalelor efectuate de către poliția engleză pe teritoriul francez. În fapt, mii de imigranți sunt blocați în ”jungla” din Calais, în așteptarea unei treceri ipotetice în Marea Britanie.

Acest acord este unul bilateral care nu are nicio legătură cu Uniunea Europeană, dar poate fi denunțat. Bernard Cazeneuve, Ministrul de Interne francez, l-a completat pe Macron, explicând că nu are motive să anuleze aceste acorduri.

Citeşte mai multe despre:   brexit,   Marea Britanie,   Uniunea Europeana,   imigranti,   studenti,   Scoția
 
 
 
Loading...