Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Ce înseamnă pentru românii din Marea Britanie rezultatul de la alegerile parlamentare din Regat. Ce drepturi vor mai avea ei după un foarte probabil Brexit (FOTO, VIDEO)

Ce înseamnă pentru românii din Marea Britanie rezultatul de la alegerile parlamentare din Regat. Ce drepturi vor mai avea ei după un foarte probabil Brexit (FOTO, VIDEO)

Un articol de: Tudor Ionescu - 13 Dec 2019, 13:28
Sursă: Twitter / Boris Johnson Galerie foto (9) Externe

Joi, Partidul Conservator, condus de anti-europeanul Boris Johnson, a câştigat categoric alegerile parlamentare anticipate din Marea Britanie, asigurându-se o majoritate atât de categorică, încât Brexitul este practic garantat. Nici măcar o coaliţie a tuturor celorlalte partide nu ar putea împiedica Partidul Conservator să-şi impună voinţa în parlament.

Pentru Partidul Conservator (partidul din spatele Brexitului) victoria este mai mult decât suficientă pentru a avea majoritate confortabilă în parlament şi pentru Boris Johnson să-şi treacă acordul de Brexit. Este cea mai categorică victorie a conservatorilor din 1987 încoace.

Pentru Laburişti, însă, este cea mai gravă înfrângere din 1935 încoace, o evoluţie ce o confirmă pe cea a rezultatelor de la europarlamentare, unde a obţinut tot un rezultat dezastruos.

Potrivit BBC, numărătoarea provizorie arată următoarea situaţie:

  1. Partidul Conservator - 364 locuri - 56,9% (iniţial avea 322 de locuri în parlament)
  2. Partidul Laburist - 202 locuri - 31,12% (iniţial avea 262 de locuri în parlament)
  3. Partidul Național Scoțian (SNP) - 48 de locuri - 7,41% (iniţial avea 35 locuri de locuri în parlament)
  4. Liberal-Democrații - 11 locuri - 1,69% (iniţial avea 12 locuri în parlament)

Vineri, preşedintele Klaus Iohannis se arătase mulţumit de rezultatul din Marea Britanie, declarând că: „Îmi manifest mulțumirea față de rezultutul de acolo, în sensul că e o majoritate clară și sperăm cu toții că se va finaliza Brexit-ul cu acord'.

"E un rezultat foarte bun pentru România, cel din Marea Britanie, pentru că premierul Boris Johnson și Partidul Conservator au dorit și cred că vor și acum să realizeze Brexit-ul cu acel acord negociat cu UE", a mai precizat preşedintele.

Puse în contextul mai amplu, preşedintele s-a declarat "mulţumit" de rezultat datorită faptului că înţelegerile actuale cu guvernele britanice au stabilit, în linii mari, situaţia românilor din Regat.

Dar este improbabil ca situaţia românilor să fi devenit incertă în situaţia în care Partidul Laburist ar fi câştigat alegerile. Într-adevăr, anterior alegerilor, liderul Partidului Laburist declarase că va renegocia acordul de Brexit cu Uniunea Europeană şi că, ulterior, va organiza un nou referendum. Și nici nu a precizat despre ce fel de referendum era vorba, dar e foarte posibil să fi fost vorba de un referendum pe acordul propriu-zis (probabil cea mai bună variantă pentru ieşirea din blocaj).

Ori, un nou referendum nu ar creeat nicio incertitudine cu privire la situaţia cetăţenilor Uniunii din regat. Asta pentru că şi Marea Britanie are tot interesul să menţină aspectele deja stabilite.

Prin urmare, indiferent cine ar fi dominat parlamentul britanic, este foarte probabil ca detaliile deja stabilite cu privire la circulaţia oamenilor să fi fost menţinute. De precizat că aceste aspecte nu au reprezentat niciodată mărul discordiei dintre UE şi Regatul Unit. Problema a reprezentat-o graniţa dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză.

Foto: Situația de la vot (sursă foto: Daily Mail)

Votarea Partidului Conservator înseamnă, practic, garantarea Brexitului. Cum i-ar putea afecta asta pe românii din Regat

Conform prevederilor stabilite intre Bruxelles şi Londra, românii care vor lucra în Marea Britanie la data producerii Brexitului vor putea rămâne acolo. Pot rămâne în regat chiar şi persoanele care nu lucrează, dar acestea vor trebui să dovedească faptul că au suficienţi bani şi asigurare medicală. În plus, vor trebui să aplice pentru un statut de rezident la autorităţile britanice.

Românii care reuşesc să strângă cinci ani de şedere în Marea Britanie vor putea cere un statut de rezident permanent, ceea ce le va conferi mai multe drepturi.

Românii care au primit deja rezidenţă permanentă vor trebui să aplice din nou. Teoretic, însă, procesul de acordare a noii permisiuni ar trebui să meargă mult mai repede.

Românii care se duc în Marea Britanie cu doar câteva luni înainte de producerea Brexitului vor putea rămâne şi după producerea lui, însă doar timp de şase luni. Ei vor putea sta chiar şi peste acele şase luni, dacă demonstrează că au şanse foarte bune să fie angajaţi. În caz contrar, vor trebui să plece din Regat.

Românii care se afla în Regat de mai mulţi ani şi nu sunt nici angajaţi, şi nu au nici loc de muncă, vor trebuie să plece din ţară. Excepţii se aplică celor care au rude în Marea Britanie (rude cu cetăţenie, cu rezidenţă permanentă sau cu loc de muncă) sau dacă au primit deja rezidenţă permanentă.

Românii care au rude de alt grada decât gradul I nu se vor putea duce în Marea Britanie doar în baza faptului că au rude acolo.

Studenţii romani care vor fi prinşi de Brexit în Regat vor putea rămâne acolo în calitate de studenţi. Şi după cinci ani vor putea solicita rezidenţă permanentă.

Foto: Panou electoral al Partidului Conservator (sursă foto: Boris Johnson / Twitter)

Cronologia evoluțiilor importante de anul acesta legate de Brexit

  • 13 decembrie - Partidul Conservator, condus de Boris Johnsoncâştigă categoric alegerile parlamentare anticipate;
  • 12 decembrie - Marea Britanie susține alegeri generale anticipate;
  • 6 noiembrie - Parlamentul britanic a fost dizvolvat cu câteva zile înainte de alegerile anticipate;
  • 29 octombrie - Parlamentul britanic își dă consimțămânatul pentru organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie;
  • 28 octombrie - Camera Comunelor respinge propunerea lui Boris Johnson de organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
  • 28 octombrie - Consiliul European aprobă amânarea Brexitului pentru data de 31 ianuarie 2020;
  • 22 octombrie - Parlamentul britanic aprobă transpunerea acordului de Brexit în legislația națională;
  • 17 octombrie - Boris Johnson și liderii UE au căzut de acord cu privire la un acord de Brexit
  • 17 octombrie - Consiliul European a aprobat noul acord pentru Brexit și au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
  • 2 octombrie - Guvernul Boris Johnson înaintează Uniunii Europene o propunere de Brexit care, printre altele, ar duce la încălcarea "Acordului de la Belfast";
  • 24 septembrie - Instanţa Supremă britanică declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
  • 18 septembrie - Parlamentul European adoptă o rezoluţie prin care susţine o nouă amânare a Brexitului;
  • 18 septembrie - Scoţia anunță un nou referendum pentru independență în cazul unui Brexit fără acord;
  • 11 Septembrie - Curtea de Apel din Scoţia declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fost atacată la Curtea Supremă;
  • 9 septembrie - Camera Comunelor respinge și a doua solicitare a premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate și intră în vigoare suspendarea parlamentului britanic;
  • 9 septembrie - Regina Elisabeta a II-a a promulgat legea care împiedică un  Brexit fără acord
  • 4 septembrie - Camera Comunelor respinge solicitarea premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate;
  • 4 septembrie - Camera Comunelor aprobă o lege care împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
  • 3 septembrie - Boris Johnson pierde majoritatea în Camera Comunelor;
  • 28 august - Boris Johnson i-a cerut reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
  • 18 august - Guvernul Boris Johnson a abrogat Actul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
  • 27 iulie - Boris Johnson devine prim-ministrul Marii Britanii;
  • 26 mai - "Partidul Brexit" (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
  • 24 mai - Theresa May îşi anunță demisia din funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
  • 10 aprilie - Uniunea Europeană amână Brexitul până la data de 31 octombrie 2019;
  • 5 aprilie - Theresa May solicită Uniunii Europene o amânare a Brexitului până pe 30 iunie 2019;
  • 3 aprilie - Parlamentul britanic o obligă pe Theresa May să asigure un Brexit "ordonat" (adică cu acord) sau să obţină o nouă amânare a Brexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord de Brexit;
  • 1 aprilie - Parlamentul britanic dă voturi indicative negative cu privire la un referendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
  • 29 martie - Parlamentul britanic respinge, pentru a treia oara, acordul de Brexit;
  • 21 martie - Uniunea Europeană respinge propunerea Marii Britanii de amânare a Brexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei până pe 22 mai în situația în care va exista un acord;
  • 20 martie - Premierul Theresa May solicită o prelungire a perioadei de Brexit până oe 30 iunie;
  • 14 martie - Parlamentul britanic respinge ideea susţinerii unui al doilea referendum;
  • 14 martie - Parlamentul britanic aprobă ideea amânării Brexitului;
  • 13 martie - Parlamentul britanic se pronunţă împotriva unui Brexit fără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
  • 12 martie - Parlamentul britanic respinge şi al doilea acord de Brexit;
  • 14 februarie - Parlamentul britanic respinge primul acord de Brexit

 

Video will appear shortly. Please disable your ad blocker if you have one.

Citeşte mai multe despre:   Brexit,   Boris Johnson
 
Loading...