Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Concluziile summit-ului alianței aflate în 'moarte cerebrală'. Punctele Importante și cum s-a poziţionat România comparativ cu alte state

Concluziile summit-ului alianței aflate în 'moarte cerebrală'. Punctele Importante și cum s-a poziţionat România comparativ cu alte state

Un articol de: Tudor Ionescu - 04 Dec 2019, 23:15
Sursă: NATO Galerie foto (11) Externe

Summit-ul NATO de la Londra s-a desfăşurat sub diagnosticul de "moarte cerebrală", pus în mod unilateral de către preşedintele francez, Emmanuel Macron, nefiind un eveniment lipsit de momente tensionate şi de un număr aparent mare de disensiuni între aliaţi. Disensiuni între aliaţi au existat, însă, dintotdeauna, cele actuale nefăcând altceva decât să reflecte împărţirea pe tabere (sau mai popular spus, pe bisericuţe) a Alianţei. 

La nivel declarativ, aliaţii au căzut de acord să "efectueze o revizuire a direcției viitoare a alianței", lucru care teoretic s-a şi întâmplat deja. O primă revizuire a avut loc săptămânile trecute, atunci când s-a luat decizia înființării unei noi ramură militare a NATO, dedicată spaţiului cosmic. Însă la summit-ul de la Londra revizuirea s-a manifestat prin includerea (în premieră) a Chinei în rândul potenţialelor "provocări".

Această situaţie este, însă, în măsură să creeze la fel de multe disensiuni între aliaţi precum creează şi Rusia. Asta pentru că există state (precum Franţa şi Germania) care au un comerţ foarte intens cu China. Pe de altă parte, Statele Unite se află în mijlocul unui război comercial cu China.

Emmanuel Macron a indicat ca "revizuire" o orientare a NATO către ceea ce el a caracterizat drept "adevăratul inamic", adică terorismul. Însă NATO este deja implicată în războiul contra terorismului, în primul rând prin prezenţa sa din Afganistan şi în al doilea rând prin numeroasele operaţiuni militare care au loc la nivel global împotriva diferitelor grupări teroriste.

O parte a ţărilor vest-Europene au înaintat şi o aşa-numită propunere de "regândire" a NATO, care potrivit premierului olandez, Mark Rutte, presupune înfiinţarea unui grup de "persoane ințelepete", care ar avea misiunea de a reforma NATO. Coincidenţă sau nu, propunerea de "regândire" a NATO a venit din partea unor state care nici măcar 2% din PIB nu au dedicat cheltuielilor militare. Altfel spus, nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate în scris. 

În cele din urmă, însă, aliaţii Occidentali se vor alinia direcţiei trasate de Statele Unite, la fel cum au făcut-o întotdeauna şi cu ocazia altor momente tensionate (ex. invazia din Irak sau din Afganistan).

În schimb, România s-a poziţionat alături de Statele Unite în privinţa creşterii cheltuielilor militare până la 2% din PIB, o viziune împărtăşită de Polonia şi de Ţările Baltice. Poziţia României nu este deloc surprinzătoare dat fiind faptul că NATO este perceput drept principalul garant al securităţii naţionale a României (mai ales în fața Rusiei). Gradual, după modul în care evoluează lucrurile, ne îndreptăm către situaţia în care ţările mai-sus menţionate să reformeze aşa-numitul "Intermarium" din perioada interbelică, care se dorea a fi un cordon între un URRS tot mai agresiv şi o Europă Occidentală conciliatoare și relativ pasivă. Conceptul eşuat în cele din urma, deși este adevărat că la acea dată nu beneficia de susținere americană.

 

Foto: Președintele francez, Emmanuel Macron (sursă foto: NATO)

Punctele importante ale summit-ului

China a fost recunoscută drept o "provocare" a NATO;

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat Germania că trebuie să își sporească cheltuielile militare, în caz contrar se va confrunta cu sancțiuni comerciale;

Franţa şi Germania au înaintat o propunere de "regândire" a NATO, una care a obţinut susţinerea prim-miniștrilor Olandei şi Canadei. Potrivit puţinelor informaţii disponibile, propunerea de "regândire" a NATO presupune înfiinţarea unui grup de experţi ce ar urma să fie compus din "persoane ințelepete" şi al cărui rol ar trebui să fie reformarea NATO;

NATO a aprobat un nou plan defensiv pentru Polonia și Ţările Baltice menit să prevină un atac al Rusiei asupra Poloniei şi celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia);

Preşedintele american Donald Trump a indicat faptul că ia în calcul impunerea de sancţiuni Turciei ca răspuns pentru achiziţionarea de către Ankara a sistemului de rachete sol-aer S-400, de provenienţă rusească;

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu omologul său american, Donald Trump. Cei doi au discutat despre necesitatea continuării creşterii cheltuielilor de apărare, mai ales de către statele-membre NATO care încă nu au alocat 2% din PIB pentru acest scop;

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a acuzat Turcia de colaborare cu intermediari ai grupării Statul Islamic;

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, se declară în favoarea unui dialog cu Rusia, pe care o considera "necesară pentru securitatea şi stabilitatea în Europa". În plus, a adăugat Macron, nu toţi membri NATO consideră Rusia ca fiind un inamic;

Premierul canadian, Justin Trudeau, este surprins în timp ce îl bârfeşte pe Donald Trump împreună cu Boris Johnson. În replică, Donald Trump l-a caracteriat pe premierul canadian drept "un om cu două fețe".

Sursă foto: NATO

Dar mai exact care sunt taberele din interiorul Alianţei?

Tabăra 1: În frunte cu Germania și mai nou și Franța, această tabără pune accentul pe colaborarea cu Rusia din motive preopnderent economice și geopolitice. Având Belarusul și Polonia ca scut, Germania nu mai ia în serios ideea unui atac rusesc la adresa ei. Iar Franța este la o distanță și mai mare. NATO îşi păstrează rolul teoretic de garant al securității, însă statele din această tabără doresc să-şi menţină contribuţia în Alianţă la un nivel cât mai scăzut posibil;

Tabăra 2: Acest grup de țări priveşte Rusia cu foarte multă suspiciune, iar amenințarea rusească este una cât se poate de reală, fie că vorbim în plan militar, informativ, economic sau cibernetic. Prin urmare, ar prefera o atitudine mai dură și o implicare mai mare a Alianței în estul Europei. În acest grup pot fi incluse țări precum Polonia, Țările Baltice și bineînțeles România;

Tabăra 3: Acest grup de ţări este format de Ungaria, Cehia sau Slovacia, care datorită poziționării lor geografice au o atitudine mai deschisă față de Rusia. În acelaşi timp, însă, și-au menținut o serie de rezerve care au dus, de exemplu, la înfiinţarea "Grupului Visegrad". Acesta din urmă se doreşte a fi o alianță regională între Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia menită să suplimenteze capacitatea de apărare a NATO - percepută ca fiind în declin.

Citeşte mai multe despre:   NATO
 
Loading...