Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Suspenderarea parlamentului britanic, declarată ilegală de o instanţă din Scoţia. Care a fost reacţia lui Boris Johnson

Suspenderarea parlamentului britanic, declarată ilegală de o instanţă din Scoţia. Care a fost reacţia lui Boris Johnson

Un articol de: Tudor Ionescu - 12 Sep 2019, 14:16
Foto: Premierul britanic Boris Johnson (sursă: hepta.ro) Externe

Un complet de trei judecători scoţieni ai Curţii de Apel a decis, în unanimitate, că suspendarea parlamentului britanic a fost ilegală, transmite BBC.

Motivaţia invocată de judecătorii scoţieni fiind că Boris Johnson a indus-o în eroare pe regina Elisabeta a II-a atunci când i-a explicat motivele pentru care doreşte suspendarea parlamentului. De altfel, argumentul "inducerii în eroare" a reginei este singurul care poate fi invocat pentru a se cere o anulare a deciziei de suspendare a parlamentului (decizie semnată chiar de către regin[).

"Pe cale de consecinţă, Curtea va emite un ordin care declară că sfatul prim-ministrului către Majestatea Sa Regina şi prorogarea care a urmat a fost ilegal şi prin urmare nul şi fără efect", se arată în motivarea Curţii.

În plus, au mai adăugat judecătorii, decizia de suspendare a parlamentului a fost "o tactică menită să frustreze parlamentul", nu o utilizare legitimă a puterii.

"(Decizia - n.r.) Principalele motive ale prorogării au fost să împiedice parlamentul să tragă guvernul la răspundere şi să legifere cu privire la Brexit, dar şi să ofere executivului posibilitatea de a urma o politică a unui Brexit fără acord, fără ca parlamentul să mai poată interveni", a motivat unul dintre cei trei judecători scoţieni.

Decizia de miercuri întoarce o hotărâre în prima-instanta, care îi fusese favorabilă lui Boris Johnson.

Actul suspendării a fost atacat în instanţă de un grup de aproxim,ativ 70 de parlamentari anti-Brexit, din care face parte şi fostul premier britnic John Major - de altfel, membru al Partidului Conserv ator, condus chiar de Boris Johnson.

Foto: Oponenţi ai Brexitului aflași în faţa instanţei care a declarat ilegală decizia de suspendare a parlamentului (sursă foto: hepta.ro)

Reacţia premierului Boris Johnson la decizie

Primul lucru făcut de guvernul Boris Johnson a fost un apel la Curtea Supremă, care se va pronunţa asupra problemei săptămâna viitoare.

Iar joi, Boris Johnson a negat că ar fi indus-o în eroare pe regina şi declarat că: "Înalta Curte a Angliei în mod clar este de acord cu noi, dar Curtea Supremă trebuie să decidă". 

"Avem nevoie de un discurs al reginei, avem nevoie să facem tot felul de lucruri la nivel naţional", a adăugat premierul britanic.

Suspendarea parlamentului a intrat în vigoare pe data de 9 septembrie şi ar urma să fie valabilă până pe 14 octombrie. De la bun-inceput însă, gestul a fost aspru criticat de o bună parte a clasei politice britanice şi a publicului britanic, fiind asociată unei "lovituri de stat".

Foto: Oponenţi ai Brexitului aflași în faţa instanţei care a declarat ilegală decizia de suspendare a parlamentului (sursă foto: hepta.ro)

Cronologia evoluțiilor importante de anul acesta legate de Brexit

  • 11 Septembrie - O Curte de Apel din Scoţia a declarat suspendarea parlamentului britanic drept ilegală. Decizia a fost atacată la Curtea Supremă;
  • 9 septembrie - Camera Comunelor respinge și a doua solicitare a premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate și intră în vigoare suspendarea parlamentului britanic;
  • 9 septembrie - Regina Elisabeta a II-a a promulgat legea care împiedică un  Brexit fără acord
  • 4 septembrie - Camera Comunelor respinge solicitarea premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate;
  • 4 septembrie - Camera Comunelor aprobă o lege care împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
  • 3 septembrie - Boris Johnson pierde majoritatea în Camera Comunelor;
  • 28 august - Boris Johnson i-a cerut reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
  • 18 august - Guvernul Boris Johnson a abrogat Actul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
  • 27 iulie - Boris Johnson devine prim-ministrul Marii Britanii;
  • 26 mai - "Partidul Brexit" (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
  • 24 mai - Theresa May îşi anunță demisia din funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
  • 10 aprilie - Uniunea Europeană amână Brexitul până la data de 31 octombrie 2019;
  • 5 aprilie - Theresa May solicită Uniunii Europene o amânare a Brexitului până pe 30 iunie 2019;
  • 3 aprilie - Parlamentul britanic o obligă pe Theresa May să asigure un Brexit "ordonat" (adică cu acord) sau să obţină o nouă amânare a Brexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord de Brexit;
  • 1 aprilie - Parlamentul britanic dă voturi indicative negative cu privire la un referendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
  • 29 martie - Parlamentul britanic respinge, pentru a treia oara, acordul de Brexit;
  • 21 martie - Uniunea Europeană respinge propunerea Marii Britanii de amânare a Brexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei până pe 22 mai în situația în care va exista un acord;
  • 20 martie - Premierul Theresa May solicită o prelungire a perioadei de Brexit până oe 30 iunie;
  • 14 martie - Parlamentul britanic respinge ideea susţinerii unui al doilea referendum;
  • 14 martie - Parlamentul britanic aprobă ideea amânării Brexitului;
  • 13 martie - Parlamentul britanic se pronunţă împotriva unui Brexit fără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
  • 12 martie - Parlamentul britanic respinge şi al doilea acord de Brexit;
  • 14 februarie - Parlamentul britanic respinge primul acord de Brexit.

Citeşte mai multe despre:   Brexit,   boris johnson
 
 
 
Loading...