Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe UE transmite un nou avertisment Turciei şi taie masiv mai multe fonduri destinate Ankarei. Motivele din spatele deciziei

UE transmite un nou avertisment Turciei şi taie masiv mai multe fonduri destinate Ankarei. Motivele din spatele deciziei

Un articol de: Tudor Ionescu - 18 Ian 2020, 13:22
Sursă foto: Hepta.ro & Facebook Galerie foto (2) Externe

Uniunea Europeană a tăiat dramatic în acest an din fondurile de preaderare destinate Turciei din cauza disputei legate de forajele de gaze naturale din apropierea Ciprului, dar şi a ofensivei militare a Ankarei din Siria, relatează Agerpres, care citează Deutsche Presse-Agentur (DPA).

Uniunea Europeană a decis să reducă cu 75% suma alocată iniţial pentru anul 2020 pentru Turcia, urmând a fi transferate doar doar 168 de milioane de euro în cadrul mecanismului Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (IAP). Din această sumă, 150 de milioane de euro sunt destinate întăririi democraţiei şi statului de drept (două capitole la care Turcia sta destul de prost), iar restul de 18 milioane sunt alocate dezvoltării rurale. 

Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (IAP) are ca scop sprijinirea ţărilor interesate în aderarea la Uniunea Europeană. Negocierile de aderare dintre UE şi Turcia s-au prelungit de-a lungul timpului, fiind foarte probabil că Turcia, de fapt, să nu mai fie interesată în aderare - este discutabil şi dacă Uniunea Europeană chiar vrea aderarea Turciei.

Nu au fost, însă, afectate şi fondurile pe Uniunea Europeană le da Turciei în cadrul acordului pe tema refugiaţilor.

Motivele invocate fiind forajele ilegale de gaze naturale efectuate de Turcia în largul coastei Ciprului (stat membru al UE), dar şi operaţiunea armatei Turciei în nord-estul Siriei, din octombrie 2019. Uniunea Europeană transmisese un avertisment verbal Turciei pe aceste două teme încă din lunile iunie şi octombrie 2019. Şi deşi operaţiunile militare din nord-estul Siriei au fost oprite, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu exploatarea gazelor naturale din Zona Economică Exclusivă (EEZ) cipriotă. Ceea ce, conform "Legea Mărilor" a ONU, face gestul Turciei ilegal.

Turcia, care are propria sa zonă economică exclusivă (EEZ), şi-a extins pretenţiile teritoriale cu mult peste ce prevede dreptul internaţional (în speţă "Legea Mărilor" a ONU), deprivând astfel Ciprul aproape în totalitate atât de ape teritoriale, cât şi de zonă economică exclusivă. Aceste evoluţii au reprezentat o schimbare radicală a politicii externe a Turciei, care până recent a fost rezervată în a explora sau a fora după resursele energetice din apele din jurul Ciprului.

Foto: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (sursă foto: Facebook / Ursula von der Leye)

  • Care este miza conflictului de interese din bazinul estic al Mării Mediterane

Motivul agresivităţii acţiunilor Turciei sunt rezervele în zona economică exclusivă (EEZ) a Ciprului găsindu-se trei astfel de rezerve: câmpul "Calypso", câmpul "Glaucus" şi Câmpul "Afrodita".

Rezerve importante energetice au mai fost descoperite în zonele economice exclusive (EEZ) ale Israelului şi Egiptului, relativ aproape de depozitele descoperite în zona exclusivă a Ciprului.

  • Conflictul dintre Cipru şi Turcia, o mai veche problemă

Dar șăsând la o parte recentele tensiuni legate de rezervele de gaz, cele două ţări au un istoric mai lung de conflicte, ce a început încă din anii 70', atunci când a intervenit militar pentru a impedica a unificare a Ciprului cu Grecia.

În 1974, Turcia a invadat Ciprul, creând un stat-marionetă în nordul insulei, denumit "Republica Turcă a Ciprului de Nord" - un teritoriu populat preponderent de vorbitori de turcă. 

Citeşte mai multe despre:   Turcia,   Cipru,   Uniunea Europeana
 
Loading...