Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Uniunea Europeană răspunde ameninţărilor Marii Britanii pe tema negocierilor comerciale. Mesajul Bruxelles-ului

Uniunea Europeană răspunde ameninţărilor Marii Britanii pe tema negocierilor comerciale. Mesajul Bruxelles-ului

Un articol de: Tudor Ionescu - 18 Feb 2020, 22:43
Galerie foto (2) Externe

Marea Britanie nu poate avea parte de acelaşi tip de acord de liber-schimb precum cel format între Uniunea Europeană şi Canada, a precizat, marţi, negociatorul-șef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, citat de BBC.

"Sutem în continuare dispuşi să oferim Regatului Unit un parteneriat ambiţios. Un acord comercial care include în mod special pescuitul şi care include şi o discuţie de pe picior de egalitate cu o ţară care are o apropiere teritorială şi economică unică (de UE - n.r.), motiv pentru care nu poate fi comparată cu Canada sau Coreea de Sud", a precizat Michel Barnier.

De precizat că problematica drepturilor de pescuit a fost un obstacol major în negocierile preliminare dintre Bruxelles şi Londra - negocieri care, tehnic vorbind, au început deja.

Michel Barnier a mai adăugat că Uniunea Europeană este dispusă să lucreze foarte rapid cu Regatul Unit în baza acordului pe are Londra şi Bruxelles-ul l-au făcut înainte de Brexit.

Clarificările lui Michel Barnier vin în contextul în care cabinetul populist al lui Boris Johnson a spus în mod public că nu are de gând să negocieze cu Uniunea Europeană de pe o poziţie de egalitate şi că nu are de gând nici să respecte regulamentele europene cu privire la comerţ - un lucru care, în esenţă, ar fi o încălcare a acordului făcut de cele două părţi înainte de Brexit.

O parte a nemulţumirilor Londrei venind din percepţia potrivit căreia Uniunea Europeană ar încerca să-i impună, chiar şi după perioada de tranziţie, politici comune care să reglementeze poliţile de subvenţionare, de mediu şi dreptul muncii.

Clarificările lui Michel Barnier mai vin şi în contextul în care mai mulţi membri ai cabinetului Boris Johnson au făcut, în ultima lună, mai multe referiri la un acord de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Regatul Unit după modelul celui făcut între Uniunea Europeană şi Canada.

Denumit "Acordul economic şi comercial complet (CETA)", acel acord elimină 98% dintre taxele vamale dintre UE şi Canada. 

Această sugestie a fost făcută, pentru prima dată, în 2018, ea provenind din rândul unuia dintre cercurile pro-Brexit ale Partidului Conservator - la acea dată condus de Theresa May.

Foto: Negociatorul-șef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier (sursă: hepta.ro)

În momentul de faţă, Marea Britanie se află în aşa-numita perioada de tranziţie, ce a început pe 1 ianuarie 2020 - atunci când s-a şi produs Brexitul. Perioada de tranziţie este menită, pe de o parte, să ofere Regatului Unit puţin timp pentru a-şi ajusta condiţiile interne la noile realităţi, dar este menită să ofere şi timp Londrei şi Bruxelles-ului să negocieze un acord de liber-schimb. 

Oricum, în ciuda retoricii aparent categorice a lui Michel Barnier, însă, trebuie precizat faptul că poziţia Uniunii Europene se poate schimba în funcţie de modul în care vor decurge negocierile. Anterior demarării unor negocieri (comerciale sau de altă natură) nu este neobişnuit că părţile implicate să ia poziţii de forţă astfel încât să înceapă negocierile dintr-o situaţie cât mai avantajoasă posibil. Cum, de altfel, nu este nimic neobişnuit ca, ulterior, cele două părţi să facă concesii - cum, cel mai probabil, va fi cazul şi acum. 

Foarte importantă (probabil cea mai importantă) va fi poziţia Berlinului cu pribire la un eventual (şi foarte probabil) acord de liber-schimb UE-Marea Britanie. În situaţia în care Germania va favoriza un acord de liber-schimb cu Marea Britanie după modelul celui dintre UE şi Canada, atunci şansele ar fi foarte mari ca acest lucru să se şi concretizeze. 

Foto: Premierul britanic Boris Johnson (sursă foto: Facebook / Boris Johnson)

Cronologia evoluțiilor importante din 2019 și 2020 legate de Brexit:

  • 31 ianuarie - Brexitul se produce;
  • 29 ianuarie - Parlamentul European a votat acordul de retragere a Marii Britanii din UE;
  • 24 ianuarie - Premierul Boris Johnson semnează acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană;
  • 24 ianuarie - Șefii Comisiei și Consiliului European semnează acordul de Brexit;
  • 23 ianuarie - Regina Elisabeta a II-a promulgă acordul de Brexit;
  • 8 ianuarie 2020 - Încep noi negocieri (neoficiale) între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Tema: relaţiile comerciale
  • 20 decembrie 2019 - Camera Comunelor a votat acordul privind Brexitul ce stabileşte retragerea din UE pe 31 ianuarie;
  • 13 decembrie - Partidul Conservator, condus de Boris Johnsoncâştigă categoric alegerile parlamentare anticipate;
  • 12 decembrie - Marea Britanie susține alegeri generale anticipate;
  • 6 noiembrie - Parlamentul britanic a fost dizvolvat cu câteva zile înainte de alegerile anticipate;
  • 29 octombrie - Parlamentul britanic își dă consimțămânatul pentru organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie;
  • 28 octombrie - Camera Comunelor respinge propunerea lui Boris Johnson de organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
  • 28 octombrie - Consiliul European aprobă amânarea Brexitului pentru data de 31 ianuarie 2020;
  • 22 octombrie - Parlamentul britanic aprobă transpunerea acordului de Brexit în legislația națională;
  • 17 octombrie - Boris Johnson și liderii UE au căzut de acord cu privire la un acord de Brexit
  • 17 octombrie - Consiliul European a aprobat noul acord pentru Brexit și au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
  • 2 octombrie - Guvernul Boris Johnson înaintează Uniunii Europene o propunere de Brexit care, printre altele, ar duce la încălcarea "Acordului de la Belfast";
  • 24 septembrie - Instanţa Supremă britanică declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
  • 18 septembrie - Parlamentul European adoptă o rezoluţie prin care susţine o nouă amânare a Brexitului;
  • 18 septembrie - Scoţia anunță un nou referendum pentru independență în cazul unui Brexit fără acord;
  • 11 Septembrie - Curtea de Apel din Scoţia declară ilegală motivarea în baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fost atacată la Curtea Supremă;
  • 9 septembrie - Camera Comunelor respinge și a doua solicitare a premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate și intră în vigoare suspendarea parlamentului britanic;
  • 9 septembrie - Regina Elisabeta a II-a a promulgat legea care împiedică un  Brexit fără acord
  • 4 septembrie - Camera Comunelor respinge solicitarea premierului Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate;
  • 4 septembrie - Camera Comunelor aprobă o lege care împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
  • 3 septembrie - Boris Johnson pierde majoritatea în Camera Comunelor;
  • 28 august - Boris Johnson i-a cerut reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
  • 18 august - Guvernul Boris Johnson a abrogat Actul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
  • 27 iulie - Boris Johnson devine prim-ministrul Marii Britanii;
  • 26 mai - "Partidul Brexit" (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
  • 24 mai - Theresa May îşi anunță demisia din funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
  • 10 aprilie - Uniunea Europeană amână Brexitul până la data de 31 octombrie 2019;
  • 5 aprilie - Theresa May solicită Uniunii Europene o amânare a Brexitului până pe 30 iunie 2019;
  • 3 aprilie - Parlamentul britanic o obligă pe Theresa May să asigure un Brexit "ordonat" (adică cu acord) sau să obţină o nouă amânare a Brexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord de Brexit;
  • 1 aprilie - Parlamentul britanic dă voturi indicative negative cu privire la un referendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
  • 29 martie - Parlamentul britanic respinge, pentru a treia oara, acordul de Brexit;
  • 21 martie - Uniunea Europeană respinge propunerea Marii Britanii de amânare a Brexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei până pe 22 mai în situația în care va exista un acord;
  • 20 martie - Premierul Theresa May solicită o prelungire a perioadei de Brexit până oe 30 iunie;
  • 14 martie - Parlamentul britanic respinge ideea susţinerii unui al doilea referendum;
  • 14 martie - Parlamentul britanic aprobă ideea amânării Brexitului;
  • 13 martie - Parlamentul britanic se pronunţă împotriva unui Brexit fără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
  • 12 martie - Parlamentul britanic respinge şi al doilea acord de Brexit;
  • 14 februarie 2019 - Parlamentul britanic respinge primul acord de Brexit
Citeşte mai multe despre:   Brexit,   Boris Johnson,   Michel Barnier