Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe EXCLUSIV // Candidat la Primăria Chișinăului, despre reformarea Justiției din Republica Moldova: “Se poate face numai cu implicarea activă a României, inclusiv prin selectarea unei persoane la funcția de Procuror General"

EXCLUSIV // Candidat la Primăria Chișinăului, despre reformarea Justiției din Republica Moldova: “Se poate face numai cu implicarea activă a României, inclusiv prin selectarea unei persoane la funcția de Procuror General"

Un articol de: George Forcoș - 16 Sep 2019, 15:06
Sursa foto: Teodor Cârnaț/Facebook Externe

Reforma justiției este una dintre principalele teme asumate de actualul Guvern de la Chișinău condus de premierul Maia Sandu, la scurt timp după demisia Executivului Pavel Filip, în contextul unei crize politice care a culminat cu fuga oligarhului Vladimir Plahotniuc. După mulți ani în care instituțiile statului, în special cele judiciare, au fost controlate și subordonate unui grup restrâns de persoane, independența și transparența sistemului de justiție din Republica Moldova sunt cerute insistent atât de societatea civilă, cât și de partenerii occidentali. În demersul actualei guvernări sunt implicați inclusiv oficiali din România, în condițiile în care prim-ministrul Maia Sandu a anunțat recent că fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, a acceptat să ajute la reforma justiției din Republica Moldova.

Cu toate acestea, desemnarea unui exponent al Partidului Socialiștilor în fruntea Curții Constituționale, disputele interminabile din interiorul coaliției guvernamentale cu privire la modalităţile de alegere a procurorului general, precum și controlul exercitat de socialiștii lui Igor Dodon asupra structurilor de forță și de securitate par să umbrească lupta anticorupție și consolidarea statului de drept. În acest context, juristul Teodor Cârnaț, fost membru al al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și profesor de drept constituțional, a vorbit în exclusivitate pentru B1.ro despre mizele și provocările reformării justiției din Republica Moldova. De asemenea, Teodor Cârnaț s-a înscris în cursa pentru Primăria orașului Chișinău.

Acesta a explicat că fosta guvernare reprezentată de Partidul Democrat a subordonat Justiția prin intermediul unor persoane amplasate în organele cheie ale statului atât la nivel central, cât și la nivel local. În acest mod a fost posibilă exercitarea unui control asupra dosarelor, inclusiv declanșarea la comandă a unor procese în scopul de a face presiuni asupra liderilor politici din opoziție.

“În opinia mea, acest termen de „stat capturat” a fost inventat și folosit de actualii actori politici pentru a ajunge la guvernare. În general, această noțiune de „capturare” potrivit DEX-ului înseamnă „Luare a cuiva în prizonierat”, unde „prizonier” înseamnă persoană întemnițată, lipsită de libertate. Odată ce în Constituția Republicii Moldova este stipulat că cea mai gravă crimă împotriva poporului este uzurparea puterii în stat, în opinia noastră, anume cu această terminologie ar trebui să se opereze atunci când vorbim de perioada 2016-2019 - când a guvernat Partidul Democrat din Moldova, odată ce au exercitat puterea nu în numele și interesul statului și poporului, dar în interesul unor grup restrâns de persoane, fiind realizată prin intermediul unor persoane amplasate în organele cheie atât la nivel central, cât și local. În acest scop, ei au folosit ca instrument legislația, în baza căreia au organizat comisii părtinitoare pentru petrecerea concursurilor, în rezultatul cărora au fost numite persoane docile acelui regim oligarhic de guvernare. La prima vedere, părea că totul este în limitele legislației în vigoare, dar în realitate prin intermediul acestor comisii erau organizate aceste concursuri cu scopul de a selecta persoanele potrivite lor. După ce au fost plasate persoanele respective în funcție, ei exercitau puterea în interesul acestui grup, și anume prin intermediul CNA-lui și a Procuraturii Generale sau nu se intentau dosare sau se intentau anumite dosare la comandă în scopul de a face presiuni asupra liderilor politici din opoziție sau în scopul de a deposeda sau prelua afacerile profitabile din Republica Moldova. Ulterior, prin intermediul anumitor judecători se pronunțau sentințe selective”, a explicat juristul Teodor Cârnaț.

În opinia sa principalele schimbări trebuie să aducă în discuție reformarea autorității judecătorești de la zero, atât în domeniul sistemului judecătoresc, cât și al procuraturii. Pe de altă parte, juristul Teodor Cârnaț este de părere că reforma justiției va eșua sub actuala guvernare, în condițiile în care, în viziunea sa,  schimbările au început cu o politizarea și mai mare a instituțiilor.

“Pentru a readuce credibilitatea societății în puterea judecătorească, actuala guvernare trebuia să pornească reformarea autorității judecătorești de la zero, atât în domeniul sistemului judecătoresc, cât și al procuraturii. Cu alte cuvinte, trebuia prin lege să înceteze mandatele membrilor CSM și a membrilor care fac parte din colegiile și inspecțiile subordonate acestuia (Colegiul de evaluare și selecție a judecătorilor, Colegiul disciplinar al judecătorilor, Inspecția Judiciară), și a membrilor CSP și a organelor subordonate acestui Consiliu. După organizarea unor concursuri transparente, meritocratice, independente și cu participarea întregii societăți, și numirea unei noi componențe a CSM și a CSP trebuia să se purceadă la selectarea membrilor organelor subordonate acestora. În felul acesta, având noi organe care au încrederea deplină a societății, trebuia să se purceadă la evaluarea prin prisma principiului profesionalismului și a integrității a tuturor judecătorilor și procurorilor. Însă actuala guvernare mimează reforma judecătorească, care eu consider că va eșua, fiindcă s-a început de la politizarea și mai mare a CSM și a CSP. Asta, deoarece se indică ca pe lângă cei 12 membri actuali ai CSM, să fie completat cu încă 3 membri propuși de instituții politice, precum 2 de Guvern și 1 de Președintele țării, intrând în contradicție cu standardele europene în domeniul independenței justiției (în loc să mărim numărul de judecători în CSM, noi îl completăm cu persoane numite pe criterii politice), la fel e și cu Consiliul Superior al Procurorilor”, este de părere Teodor Cârnaț.

El a explicat de ce măsurile propuse de Ministerul Justiției cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție nu corespund principiilor democratice și sunt neconstituționale.

Acea lege care este propusă de Ministrul Justiției cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție, din punctul meu de vedere are două grave lacune. Prima problemă ține de faptul că, se crează o comisie de evaluare a profesionalismului și integrității înafara CSM-ului, care va avea drept scop evaluarea actualilor judecătorilor ai CSJ (de la 33 de judecători se vrea reducerea la 17). Această prevedere este neconstituțională, deoarece unicul organ constituțional care are menirea de a evalua, promova și elibera din funcție a judecătorilor este CSM. A două problemă este că această comisie este politizată, deoarece 6 membri sunt propuși de instituțiile politice, cum ar fi Parlamentul, Guvernul, Președintele țării, iar 4 membri din partea CSM și CSP. La fel, din această comisie vor face parte încă 10 persoane, dintre care 4 selectați din partea societății civile, iar 6 vor fi selectați din experți internaționali. Selectarea acestora se va face la fel de instituții politice. De aici facem concluzia că, scopul acestei comisii este mai degrabă scăparea de judecători incomozi și plasarea altor judecători docili actualei guvernări. Mai mult ca atât, prin această comisie se dă peste cap întreaga carieră a judecătorului de la CSJ care a fost numit în funcție prin concurs organizat de CSM. Dacă se dorea cu adevărat disponibilizarea judecătorilor CSJ, atunci se recurgea la lichidarea acesteia și crearea unei Curți de Casație, care ar fi avut scop de a uniformiza practica judiciară. În prezent, este prematur de a recurge la acest pas, fiindcă nu au fost consolidate Curțile de Apel, unde în opinia mea, se comit multe abateri de la legislație.

Acest proiect de lege propus de actuala guvernare nu corespunde principiilor democratice, deoarece el nu a fost dezbătut în societate de experți și alți actori ai societății civile, nici nu au obținut avizul de la Comisia de la Veneția”, a mai precizat Teodor Cârnaț.

În viziunea sa, actuala guvernare de la Chișinău a subminat independența justiției mimând organizarea unor concursuri pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională și pentru alte poziții cheie. De asemenea, el a criticat implicarea Ministerului Justiției în procedura de selectare a Procurorului General.

Actualii actori politici nu au nici resursele umane și nici voință politică autentică de a organiza concursuri obiective, meritocratice și democratice pentru funcții publice, fiindcă recent această guvernare a subminat principiile democratice și ale statului de drept, mimând așa-numite concursuri la funcția de judecător la Curtea Constituțională, șef la Inspectoratul General de Poliție, șef la CNA, șef la Departamentul Instituțiilor Penitenciare...iar drept rezultat au fost numite persoane docile liderilor politici din actuala guvernare.

La fel, Ministrul Justiției a elaborat o lege prin care propune implicarea a acestuia în selectarea Procurorului General, propunând candidatura la această funcție spre abrobare CSPului. Din punctul meu de vedere, aceasta intră în contradicție cu prevederile Constituției RM, și anume articolul 6 care se referă la separația puterilor în stat, și cu actuala lege cu privire la procuratură, deoarece Procuratura face parte din autoritatea judecătorească, ci nu din puterea executivă, iar ingerința ultimei în autoritatea judecătorească prin selectarea candidatului duce anume la încălcarea principiului dat”, a subliniat fostul membru CSM.

El a explicat care trebuie să fie principalele criterii ce ar trebui luate în considerare în procesul de selecție a Procurorului General al Republicii Moldova.

 “Actuala Constituție și Legea cu privire la procuratură prevede criteriile care trebuie să întrunească candidatul la funcția de Procuror General. Unul din aceste criterii este că acesta trebuie să vină din sistemul procuraturii, ceea ce înseamnă că putem căuta doar persoana care a făcut sau face parte din acest sistem. Acesta este un neajuns al legii, fiindcă în percepția societății toți procurorii din Republica Moldova nu merită să exercite această funcție, fiind s-au discretitat mai ales în perioada 7-14 iunie 2019 când a avut loc uzurparea puterii în stat și mai mult de 600 de procurori din sistem au declarat că recunosc legitimitatea vechii guvernări. Din aceste considerente, va fi foarte greu să fie identificată o persoană potrivită la această funcție, odată ce din start nu va avea susținerea societății. De aceea, pentru moment, este binevenită de a fi modificată această lege în așa fel, ca să dăm posibilitatea altei persoane integre, profesioniste, curajoase, meritocratice, atât din țară, cât și din statele mebre UE să exercite această funcție. Or, de competența viitorului Procuror General va ține finalizarea dosarelor răsunătoare legate de furtul miliardului, spălătoria rusească de bani (20 miliarde de dolari) și cea mai gravă – cea legată de uzurparea puterii în stat”, a precizat Teodor Cârnaț.

El a vorbit și despre implicarea unor oficiali români, precum fostul procuror general Augustin Lazăr în procesul de reformare a Justiției, precizând că România are potențialul de a oferi o importantă expertiză în domeniu.

Sunt sigur că numai cu implicarea activă a României, cu suportul de expertiză a celor mai buni profesioniști în domeniu, se poate reforma justiția în Republica Moldova, inclusiv prin selectarea unei persoane la funcția de Procuror General, acordându-se prin naturalizare cetățenia Repulicii Moldova. Or, majoritatea prevederilor din legislația RM au fost inspirate din legislația românească și cel mai bine cunosc interpretarea, cât și aplicarea lor anume experții integri și profesioniști din România”, a mai precizat Teodor Cârnaț.

În ceea ce privește cel mai mare scandal de corupție din Republica Moldova, care a vizat devalizarea sistemului bancar, fostul membru CSM consideră că nu există în prezent capacitatea umană și dorința de a duce la bun sfârșit acest dosar.

Până în prezent, organele de urmărire penală, cât și sistemul judecătoresc a mimat examinarea dosarului referitor la furtul miliardului și a avut drept scop de a tergiversa examinarea și atragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate. Mai mult, trebuiau identificate toate persoanele începând cu deputați, miniștri, membri ai diferitor comisii legate de securitatea financiar-bancară, guvernatorii Bancii Naționale, membri ai CNA-lui, inclusiv și fostul Președinte al RM, dl Nicolae Timofti, care în opinia mea fie au favorizat săvârșirea acestei crime, fie au dat dovadă de neglijență. Un rol semnificativ în tergiversarea examinării acestui dosar a fost și contractarea companiei Kroll care nu a adus nici o valoare la recuperarea miliardului furat, ci dimpotrivă pentru aceste servicii s-au achitat sute de mii de euro. Anume acei judecători și procurori care au imitat, favorizat sau tărăgănat examinarea și investigarea acestui caz, până în prezent mai lucrează în sistem, de aceea eu nu cred ca există capacitatea umană, dorința și curajul de a duce la bun sfârșit acest dosar, și anume de a reîntoarce miliardul în bugetul statului, iar toți vinovații să fie atrași la răspundere penală, a conchis Teodor Cârnaț.

Citeşte mai multe despre:   republica moldova,   chisinau,   teodor carnat
 
 
Loading...