Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Conflictul dintre Armenia și Azeribaidjan, explicat. Ce relevanță strategică are regiunea disputată Nagorno-Karabah

Conflictul dintre Armenia și Azeribaidjan, explicat. Ce relevanță strategică are regiunea disputată Nagorno-Karabah

Un articol de: Vladimir Ionescu - 28 Sep 2020, 22:43
Conflictul dintre Armenia și Azeribaidjan, explicat. Ce relevanță strategică are regiunea disputată Nagorno-Karabah FOTO SIMBOL: Hepta.ro / Sputnik / Asatur Yesayants Externe

Noi violențe au izbucnit într-un conflict îndelungat de la marginea estică a Europei, în acest weekend, când forțele armene și Azerbaidjan au fost protagonistele unor ciocniri pentru disputata regiune Nagorno-Karabah. Luptele, care au continuat și luni, s-au soldat cu cel puțin 39 de morți, în ceea ce a fost cea mai serioasă escaladare din ultimii ani, potrivit Politico Europe, care explică situația din regiune într-un material mai amplu.

Conflictul dintre Armenia și Azeribaidjan și relevanța regiunii Nagorno-Karabah

 

Armenia și Azerbaidjan, două foste state sovietice, s-au luptat timp de trei decenii pentru regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă aflată sub control armean care la nivel internațional este recunoscută drept parte a Azerbaidjanului. Cu toate acestea, conflictul este mai mult decât o relicvă a Războiului Rece. Ambele tabere se bucură de sprijinul unor actori importanți, iar Caucazul de Sud are un profil strategic pe piața globală de energie, astfel că luptele dintre Armenia și Azerbaidjan ar putea produce efecte asupra întregii regiuni.

Armenia susține că, duminică dimineață, Azerbaidjanul a lansat atacuri aeriene și de artilerie asupra Nagorno-Karabah, în timp ce Baku susține că desfășura o „contra-ofensivă în replică la o provocare militară”. Cum luptele au devenit mortale, Armenia a instituit legea marțială și mobilizarea generală. La rândul său, Azerbaidjanul a declarat stare de război în anumite regiuni.

Nu există un consens cu privire la bilanțul deceselor. Armenia a confirmat duminică 16 fatalități, cu peste 100 de persoane rănite. Presa a relatat o zi mai târzu, luni, că bilanțul deceselor ar fi de 39. De partea cealaltă, Azerbaidjanul susține că ar fi omorât 550 de armeni – o poziție pe care Erevanul a negat-o vehement. În schimb, Armenia susține că a omorât 200 de azeri. Cele două tabere se acuză reciproc de ucidere de civili, printre care și o familie azeră de cinci persoane, și o femeie, și un copil de partea armeană, notează AFP.

În timpul Războiului de Patru Zile din 2016 – cea mai violentă încălcare a unui armistițiu din 1994 – peste 200 de persoane și-au pierdut viața.

Conflictele din Nagorno-Karabah au potențialul de a atrage în scenă și actori globali mai puternici – în special Federația Rusă și Turcia, două națiuni care deja sprijină tabere opuse în conflictele din Siria și Libia.

De-a lungul timpului, Turcia s-a remarcat drept un susținător important al Azerbaidjanului – Ankara și Baku împărtășesc legături culturale semnificative, având în vedere moștenirea lor turcă. Pe de altă parte, Turcia și Armenia au un lung istoric de tensiuni, ce au fost exacerbate de refuzul Ankarei de a recunoaște genocidul armean din 1915, precum și de conflictul din Nagorno-Karabah. Cel din urmă a condus la decizia Turciei de a-și închide granița cu Armenia în 1993, stare de fapt existentă și astăzi. Cele două state nu au relații diplomatice.

Rusia are un rol ceva mai ambiguu în regiune, pentru că menține legături economice atât cu Armenia, cât și cu Azerbaidjan și furnizează armament către amândouă. Totuși, relația sa cu Erevanul este ceva mai profundă – Armenia găzduiește o bază militară rusă și este parte din Uniunea Eurastiacă.

Mai există și aspectul energetic al problemei. Azerbaidjanul și Turcia sunt conectate de gazoducte cu rol crucial pentru aprovizionarea UE cu gaz natural și petrol – iar acestea trec prin apropierea Nagorno-Karabah.A stat în casă cu un coif vechi de 2500 ani, găsit în Siret. Apoi, mascaţii i-au bătut la uşă şi i-au spus ce e coiful, de fapt. A "îngheţat" !

Armenia majoritar creștină și Azerbaidjanul majoritar musulman au avut clinciuri încă de acum câteva secole, dar religia nu joacă un rol prea important în conflictul de astăzi. Vina îi aparține în principal lui Stalin, care a plasat regiunea majoritar armeană Nagorno-Karabah în Azerbaidjan, după ce Caucazul a fost cucerit de Armata Roșie la începutul anilor 1920. Niciuna dintre tabere nu a fost mulțumită, deși acest lucru nu a contat prea mult preț de câteva decenii.

Citeşte mai multe despre:   Armenia,   Azerbaidjan