Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe CORONAVIRUS | Studiu: Covid-19 poate cauza anomalii la nivelul plămânilor detectabile după mai mult de trei luni de când pacientul a fost infectat

CORONAVIRUS | Studiu: Covid-19 poate cauza anomalii la nivelul plămânilor detectabile după mai mult de trei luni de când pacientul a fost infectat

Un articol de: Irina Mina - 01 Dec 2020, 15:58
CORONAVIRUS | Studiu: Covid-19 poate cauza anomalii la nivelul plămânilor detectabile după mai mult de trei luni de când pacientul a fost infectat Foto: hepta.ro/ Abaca Press / Utrecht Robin/ABACA Externe

Coronavirusul poate cauza anomalii la nivelul plămânilor ce pot fi detectate şi după mai mult de trei luni de când pacientul a fost testat pozitiv, potrivit unui studiu Oxford University.

Pentru cercetarea efectuată pe 10 pacienţi a fost folosită o tehnologie nouă de scanare pentru a descoperi afecţiunile ce nu au fost interpretate de analizele convenţionale, scrie BBC, conform News.ro. Astfel că, pentru tomografii a fost folosit un gaz numit xenon care ajută la crearea imaginii afecţiunii pulmonare.

SARS-CoV-2 poate cauza anomalii la nivelul plămânilor detectabile după mai mult de trei luni de la testarea pozitivă

Experţii sunt de părere că un test care poate depista afecţiunea pulmonară pe termen lung ar fi foarte important pentru pacienţii cu noul coronavirus.

Cât priveşte tehnica cu xenon, pacienţii inhalează gazul în timpul examinării Imagistice prin Rezonanţă Magnetică (IRM).

Profesorul Fergus Gleeson, care conduce studiul, a încercat această tehnică de scanare pe zece pacienţi cu vârste cuprinse între 19 şi 69 de ani, iar după luni de la contractarea virusului, opt dintre ei au prezentat respiraţie greoaie persistentă şi oboseală, chiar dacă niciunul nu a fost internat la terapie intensivă sau nu a necesitat ventilaţie. Cu toate acestea, testele convenţionale nu au descoperit probleme la nivelul plămânilor.

Examinările au demonstrat în cazul lor semne de afecţiuni pulmonare prin sublinierea zonelor unde aerul nu trece cu uşurinţă în sânge.

Acum, Fergus Gleeson intenționează să facă un studiu pe 100 de persoane pentru a vedea dacă aceste rezultate sunt înregistrate şi în cazul oamenilor care nu au fost internaţi şi care nu au avut simptome grave.

Obiectivul este acela de a descoperi dacă leziunile pulmonare apar şi, în cazul în care rezultatul este afirmativ, dacă acestea sunt permanente sau trec cu timpul.

„Mă aşteptam la o anumită formă de afecţiune pulmonară, dar nu la nivelul pe care l-am văzut”, a declarat Gleeson.A stat în casă cu un coif vechi de 2500 ani, găsit în Siret. Apoi, mascaţii i-au bătut la uşă şi i-au spus ce e coiful, de fapt. A "îngheţat" !

Studiu: Plasma convalescentă are efecte reduse pentru pacienții cu forme severe de COVID-19 și poate afecta feritilitatea

Amintim că plasma sanguină de la supraviețuitorii COVID-19 a avut un beneficiu redus pentru pacienții cu pneumonie severă cauzată de COVID-19, au raportat cercetătorii din Argentina în The New England Journal of Medicine.

Așa-numita plasmă convalescentă, care furnizează anticorpi de la supraviețuitori COVID-19 pentru persoanele infectate, nu a îmbunătățit starea de sănătate a paciențilorîn stare critică și nici nu le-a redus riscul de a muri din cauza bolii.

 Cercetătorii au repartizat aleatoriu 333 de pacienți spitalizați cu pneumonie severă COVID-19 pentru a primi plasmă convalescentă sau un placebo. După 30 de zile, nu au observat diferențe semnificative în simptomele sau starea de sănătate a pacienților.

STUDIU: Activitatea fizică regulată reduce riscul de spitalizare din cauza COVID-19

Potrivit unui studiu realizat în Brazilia, efectuat de Fundaţia pentru Cercetare din statul Sao Paulo, riscul de spitalizare al persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut cu peste 34% în cazul persoanelor active, ce aveau o activitate fizică regulată.

Activitatea fizică regulată a fost definită prin cel puţin 150 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate de intensitate ridicată pe săptămână.

„S-a putut observa o reducere cu 34,3% a spitalizării în grupul considerat suficient de activ”, spun cercetătorii.

Citeşte mai multe despre:   coronavirus