Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Cum contestă China autenticitatea documentelor 'scurse' care fac referire la 'centrele de reeducare' din nord-vestul ţării, unde simpla deţinere a unui paşaport neutilizat este o infracţiune

Cum contestă China autenticitatea documentelor 'scurse' care fac referire la 'centrele de reeducare' din nord-vestul ţării, unde simpla deţinere a unui paşaport neutilizat este o infracţiune

Un articol de: Tudor Ionescu - 26 Feb 2020, 12:25
Sursă foto: Hepta.ro & Facebook Galerie foto (2) Externe

Guvernul chinez a contestat autenticitatea documentelor oficiale scurse la mijlocul acestei luni şi care fac referire la centrele de "reeducare" din provincia Xinjiang în care se bănuieşte că ar fi fost trimişi, cu forţa, cel puţin două milioane de oameni, arată CNN.

În cadrul unei conferinţe de presă, de marţi, un înalt oficial comunist din Xinjiang a declarat că documentele scurse "sunt pline de presupuneri subiective" şi de "conjuncturi fictive".

"(Documentul - n.r.) nu poate face față criticilor, întrucât nu este conform realităţii", a declarat Mehmutjan Umarjan, guvernatorul regiunii Karakax, din Jinjiang.

Acelaşi înalt oficial comunist din Xinjiang a precizat că în urma unei "investigaţii detaliate" s-a constatat că mulţi dintre cei menţionaţi în documentele scurse nici măcar nu au fost în centrele de reeducare. 

"Au muncit şi au trăit în condiţii normale şi nu au participat la pregătire profesională vocaţională", a adăugat guvernatorul regiunii Karakax, din Jinjiang.

Precizările oficialului contrazic concluzile unui grup de experţi, consultat de CNN, care a putut confirma 337 de cazuri din cele aproximativ 2.800 menţionate în documentele scurse.

Partidul Comunist a organizat inclusiv o "mărturie" a unei persoane care a fost "reeducata" cu succes în lagărele de munca forţată din Xinjiang.

"În mintea mea erau, la un moment dat, multe gânduri extremiste. Nu doar că nu asiguram existenta familiei mele, însă îi interziceam şi soţiei mele să facă la fel, întrucât credea că era împotriva practicilor musulmane ca o femeie să câştige bani", a declarat un bărbat "reeducat", care în timpul conferinţei purta şi o mască pe fată.

"În centrul (de reeducare - n.r.) am învăţat să vorbesc mandarin (principalul dialect de chineza - n.r.) şi despre legile şi regulamentele naţionale. Am învăţat, de asemenea, despre managementul în afaceri", a adăugat bărbatul "reeducat".

Foto: Fragment din documentul oficial chinez care face referire la Uighuri (sursă foto: Deutsche Welle)

  • Ce conţin documentele "scurse"?

Conţin numele a cel puţin 2.800 de uighuri care ar fi fost deportate în aşa-zisele centre de "reeducare" pentru mai multe "infracţiuni".

Printre "infracţiunile" de care uighurii s-ar face vinovaţi se număra căsătoria în cadrul unei ceremonii religioase, deţinerea unui paşaport neutilizat, purtarea de barbi lungi purtarea unui val pe faţă sau simplul fapt ca un individ este perceput drept "o potenţială ameninţare". În această ultimă categorie putând fi inclusă practic orice.

Primele informaţii cu privire la lagărele de muncă forţată din provincia Xinjiang au fost "scurse" în decembrie 2019. Marţi (18 februarie 2020) a fost "scurs" un document de 137 de pagini, în format PDF, ce conţine noi informaţii cu privire la acest subiect. 

Mai exact, Beijingul ar fi reţinut în mod nejustificat sute de mii de cetăţeni chinezi, de etnie uighura (de regulă musulmani), şi i-ar fi deportat în lagăre de muncă forţată. Acolo, regimul de la Beijing i-ar fi forţat pe deţinuţi să fabrice produse pe care, ulterior, le-a trimis spre export. Una dintre pieţele de destinaţie fiind Uniunea Europeană - care este şi principalul partener comercial al Chinei.

După cum era de aşteptat, reacţia internaţională, mai ales în rândul statelor democratice, a fost de condamnare a Chinei. Uniunea Europeană, de exemplu, a cerut Beijingului să închidă "imediat" centrele de re-educare militare din Xinjian, iar Parlamentul European a cerut interzicerea produselor rezultate din munca forţată. De asemenea, Bruxelles-ul a cerut Chinei să nu se mai folosească de argumentul "terorismului" pentru a justifica minciunile privitoare la represaliile îndreptate împotriva populaţiei uighure.

Foto: Localizarea provinciei Xinjiang şi distribuţia populaţiei uighure pe curpinsul ei (sursă foto: hepta.ro)

  • De ce este provincia Xinjiang considerată drept "problematică" pentru Beijing

Regimul comunist chinez este cunoscut pentru utilizarea forţelor sale armate cu scopul reprimării demonstraţiilor. Metoda nu a fost patentată de comunişti, fiind folosită inclusiv în perioada Imperiului Celest şi în perioada Chinei naţionaliste (1931-1949). Dar în timpul lui Mao Zedong, forțele terestre chineze au primit mai multe atribuţii care le-au transformat într-o adevărată forță poliţienească, și mai puțin într-o armată propriu-zisă. Acest caracter de forță poliţienească s-a păstrat până în urmă cu câţiva ani, atunci când Beijingul a decis reformarea forţelor armate pentru a o aduce la nivelul ambiţiilor sale regionale şi globale.

Xinjiang este, în esenţă, o zonă tampon a Chinei - la fel cum sunt Manciuria şi Tibet. Însă este o regiune în care majoritara este populaţia uighura, nu cea han (adică chinezii). În plus, peste 50% din această populaţie este musulmană. La aceste caracteristici se mai adaugă şi teama fundamentală a Partidului Comunist Chinez de absolut orice formă de nesupunere socială care ar putea să ducă, într-un fel sau altul, la o nouă fragmentare a Chinei. Anumiti membri radicalizați ai comunității uigure s-au făcut, într-adevăr, responsabili pentru comiterea mai multor atacuri teroriste, însă răspunsul Partidului Comunist a fost, adeseori, disproporționat. 

La toţi acest factori se adăugă şi politica frcvent utilizată în statele comuniste (inclusiv în România) de "omogenizare" a populaţiei, fie şi pe cale forţată - fenomen ce, în sine, poate duce la opoziţie, radicalizare şi în cele din urmă, instabilitate socială.

Din aceste motive, Partidul Comunist Chinez a utilizat forţele armate (sau trupele paramilitare) împotriva populaţiilor uighure în mai multe cazuri. Tot din acelaşi motiv, refuză să facă concesii majore demonstranţilor din Hong Kong sau a reprimat violent mai multe demonstraţii de amploare redusă din diferite oraşe. Cel mai faimos episod în acest sens rămâne, însă, în continuare cel din Piaţa Tiananmen, din 1989.

Citeşte mai multe despre:   China,   Xinjiang,   Uiguri