Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Cum s-au împărțit cele 1,07 trilioane de euro din următorul buget multianual al UE: Țările care au câștigat în urma negocierilor și cine a pierdut / Cât primește în plus România

Cum s-au împărțit cele 1,07 trilioane de euro din următorul buget multianual al UE: Țările care au câștigat în urma negocierilor și cine a pierdut / Cât primește în plus România

Un articol de: Tudor Ionescu - 22 Iul 2020, 12:05
Cum s-au împărțit cele 1,07 trilioane de euro din următorul buget multianual al UE: Țările care au câștigat în urma negocierilor și cine a pierdut / Cât primește în plus România Foto: precidency.ro Externe

Liderii de stat și de guvern din Uniunea Europeană au ajuns, după zile întregi de dezbateri aprinse, la ceea ce au numit un acord istoric privind programul de relansare economică post-coronavirus, dar, mai important, asupra bugetului UE pe perioada 2021-2027. Acesta din urmă se ridică la uriașa sumă de 1.074 trilioane euro, iar liderii europeni cu greu s-au pus de acord asupra împărțirii banilor.

Din acest buget pe 2021-2027, România va primi 46,4 miliarde de euro. Suma este mai mare cu 26,09% față de ce i-a fost alocat din cadrul financiar multianual  2014-2020. Și alte state sunt pe plus: Bulgaria (141%), Belgia (169,1%) sau Malta (275%). În schimb, unele țări UE vor primi în următorul cadrul financiar multianual mai puțini bani decât până acum. Este cazul Franței (-13,04%), Cehiei (-15,6%) sau Sloveniei (-6,1%). Acestea, însă, vor primi fonduri adiționale prin fondul de redresare, compensând astfel pierderile.

 

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

România - 46,4 mld euro (+9,6 mld) (creștere de 26,09%)

  1. Polonia - 125 mld euro (+20,1 mld) (creștere de 20,1%)
  2. Spania - 72,2 mld euro (+16 mld) (creștere de 28,5%)
  3. Portugalia - 40,1 mld euro (+7 mld) (creștere de 21,1%)
  4. Franţa - 40 mld euro (-5,9 mld) (scădere de -13,04%)
  5. Grecia - 38 mld euro (+11,9) (creștere de 46,1%)
  6. Bulgaria - 29 mld euro (+17,4 mld) (creștere de 141%)
  7. Republica Cehă - 27 mld euro (-5,2 mld) (scădere de -15,6%)
  8. Slovacia - 26,1 mld euro (+7,5 mld) (creștere de 40,3%)
  9. Belgia -  18,3 mld euro (+12,22 mld) (creștere de 169,1%)
  10. Croaţia - 12,6 mld euro (0 mld) (nicio modificare)
  11. Finlanda - 11,1 mld euro (+2,7 mld) (creștere de 32,1%)
  12. Letonia -  10,5 mld euro (+3,7 mld) (creștere de 54,4%)
  13. Estonia - 6,8 mld euro (+1,1 mld) (creștere de 19,3%)
  14. Slovenia - 4,6 mld euro (-300 mil) (scădere de -6,1%)
  15. Malta - 4,5 mld euro (+3,4 mld) (creștere de 275%)
  16. Cipru - 1,4 mld euro (+300 mil) (creștere de 27,2%)

ȚĂRI ÎN CAZUL CĂRORA ÎNCĂ NU SE ŞTIU DATE DEFALCATE SAU DELOC

  • Lituania - 14,5 mld euro
  • Italia - N/A
  • Ungaria -  N/A
  • Germania - N/A
  • Austria - N/A
  • Suedia - N/A
  • Irlanda -  N/A
  • Ţările de Jos - N/A
  • Danemarca -  N/A
  • Luxemburg - N/A

Buget total: 1.074 trilioane euro (totalul exclude cele 750 mld euro dedicate fondului de redresare post-pandemie)

 

- Cadrul Financiar Multianual 2014-2020UN ADEVĂRAT MIRACOL! S-a dus cu iubitul său necredincios la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Când au ajuns acolo, ceva cu totul NEAȘTEPTAT i s-a întâmplat tânărului

România - 36,8 mld euro din care până acum a cheltuit doar 12,8 mld euro (12.851.699.028)

  1. Polonia - 104,9 mld euro
  2. Italia - 72,4 mld euro
  3. Spania - 56,2 mld euro
  4. Franta - 45,9 mld euro
  5. Germania - 44,7 mld euro
  6. Portugalia - 33,1 mld euro
  7. Republica Cehă - 32,3 mld euro
  8. Ungaria - 29,6 mld euro
  9. Marea Britanie - 26,4 mld euro
  10. Grecia - 26,1 mld euro
  11. Slovacia - 18,6 mld euro
  12. Croația - 12,6 mld euro
  13. Bulgaria - 11,6 mld euro
  14. Austria - 10,6 mld euro
  15. Lituania - 9,9 mld euro
  16. Finlanda - 8,4 mld euro
  17. Suedia - 7,07 mld euro
  18. Letonia - 6,8 mld euro
  19. Irlanda - 6,1 mld euro
  20. Belgia - 6,08 mld euro
  21. Estonia - 5,7 mld euro
  22. Slovenia - 4,9 mld euro
  23. Ţările de Jos - 3,8 mld euro
  24. Danemarca - 2,3 mld euro
  25. Cipru - 1,1 mld euro
  26. Malta - 1,02 mld euro
  27. Luxemburg - 455,1 mil euro

Buget total: 908 mld euro

- Cadrul Financiar Multianual 2007-2013

Buget total: 975,7 mld euro

 

Schimbări importante în modul de funcționare al UE, decise la summitul de la Bruxelles

 

Lăsând la o parte aspectele bugetare, summitul de la Bruxelles a adus două schimbări importante modului de funcţionare al Uniunii Europene. Pentru prima dată de la înfiinţarea ei, UE va pune la comun datoriile statelor-membre şi va împrumuta de pe pieţele internaţionale ca şi cum ar fi un stat unitar, compus din 27 de părţi componente. Din acest punct de vedere, Emmanuel Macron a avut câştig de cauză, întrucât el era cel mai acerb susţinător al acestor idei.

O altă noutate, introdusă la solicitarea premierului olandez Mark Rutte, este introducerea unui mecanism prin care orice stat-membru UE va putea cere blocarea temporară a transferului de fonduri europene către un alt stat-membru care nu-şi onorează obligaţiile din cadrul Uniunii. Blocajul s-ar aplica, însă, pentru o perioadă de doar maximum trei luni şi ar necesita şi acordul Comisiei Europene - care ar avea şi cel mai important cuvânt.

Nu în ultimul rând, în ciuda victoriei declarate de premierul ungar Viktor Orban, în cadrul summitului a fost introdus un mecanism de corelare a fondurilor europene de problemele ce ţin de statul de drept. Astfel, fondurile europene vor putea fi întrerupte în cazul statelor care nu respecta statul de drept, iar, pentru că acest lucru să se întâmple, ar fi necesar acordul a doar 55% dintre statele membre UE (adică 15 din cei 27 de membri).

În cazul fondurilor rambursabile, Comisia Europeană intenţionează să stabilească anul 2058 ca data limită pentru restituirea banilor. Dacă ea va şi fi aprobată, pe termen lung există riscul punerii unei presiuni adiţionale pe finanţele statelor-membre, întrucât până atunci vor fi aprobate şi alte bugete europene, iar acest lucru ar putea duce la o creştere graduală a datoriilor statelor-membre.

 

Cum s-au împărțit banii europeni. Situația particulară a Italiei

 

În ciuda sumei foarte mari primită de către Italia, este puţin probabil că ea să aibă vreun impact semnificativ asupra datoriei ei publice. Încă de dinainte de pandemia de coronavirus, Italia avea o datorie publică estimată la aproape 135% din Produsul Intern Brut, adică aproximativ 2,3 trilioane de euro. Pe fondul diminuării activităţii economice, însă, este de aşteptat ca aceasta să crească şi mai mult, iar fondurile europene nu vor putea avea un impact semnificativ pentru simplul fapt că, oricum, ele ţin de un alt cadru financiar multianual.

În plus, fondurile sunt acordate în tranşe, per proiect, pe o perioadă de şase ani. Prin urmare, încă de la bun-început au fost nejustificate temerile statelor din nordul Uniunii, cu privire la faptul că membrii cu datorii mari ar putea să se folosească de fondul de redresare post-pandemie pentru a-şi acoperi datoriile.

Cu toate acestea, Italia beneficiază de o consecinţă benefică imediată a fondurilor generoase acordate, Roma putând acum să se împrumute mai ieftin decât o făcea în urmă cu o lună. Practic, costurile împrumuturilor au scăzut peste noapte la nivelurile lunii martie.

Italia şi Spania au primit cele mai multe fonduri europene, însă deocamdată nu se ştie exact câte sunt din fondul de redresare şi câte sunt din bugetul dedicat Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

După negocieri, italienii au spus că au reușit să obțină 209 miliarde de euro din programul de relansare economică. Ei au lăsat de înțeles că au primit fonduri doar din acest pachet, ceea ce, în principiu, ar fi imposibil. În mod normal, ar trebui să primească bani și din bugetul multianual, dar date pe acest subiect nu au oferit. Perioada următoare va arăta dacă cele 209 de miliarde de euro includ și suma alocată Italiei din cadrul financiar pe 2021-2027 sau sunt doar din planul de redresare economică.

Polonia susține că a obţinut o majorare importantă a fondurilor care-i sunt dedicate. Dintre toate statele Uniunii,  ea stă de departe cel mai bine la capitolul absorbţie. Acest lucru a fost valabil atât în Cadrul Financiar Multianual 2007-2013, cât şi în cel din perioada 2014-2020.

 

Banii din bugetul multianual al UE, alocați pe cinci tipuri de fonduri

 

În ciuda faptului că unele state au primit mai puţine fonduri în Cadrul financiar multianual 2021-2027, pe fond ele tot au ieşit pe plus, întrucât la acele sume se adaugă şi cele din fondul de redresare post-pandemie. Practic, niciun stat nu a primit mai puţini bani decât în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.

Banii europeni din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 sunt împărţiţi pe cinci tipuri de fonduri dedicate câte unui obiectiv de dezvoltare stabilit prin strategia Europa 2020:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF) - urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. ERDF îşi concentrează investiţiile asupra mai multor domenii prioritare cheie, precum "Inovare şi cercetare" sau pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

2. Fondul Social European (ESF) - este destinaţi îmbunătăţirii oportunităţilor de ocupare a forţei de muncă şi de educaţie. Mai vizează, de asemenea, şi proiectele al cărui scop este să îmbunătăţeasca situaţia persoanelor vulnerabile şi care se confruntă cu riscul de sărăcie;

3. Fondul de Coeziune (CF) - este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. În principal, el este destinat proiectelor mari precum reţele transeuropene de transport, dar poate fi utilizat şi pentru finanţarea proiectelor legate de energie care aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce priveşte eficienţa energetică;

4. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (EAFRD) - sprijină politica europeană în domeniul dezvoltării rurale şi creșterea competitivității în agricultură;

5. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF) - sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei;

6. Fondul de Solidaritate Europeană - este principalul instrument de care Uniunea dispune pentru a face faţă catastrofelor naturale majore.