Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Economia Italiei, în impas. Economiștii estimează că datoria publică va urca la 158% din PIB, pe fondul crizei COVID-19

Economia Italiei, în impas. Economiștii estimează că datoria publică va urca la 158% din PIB, pe fondul crizei COVID-19

Un articol de: George Lupu - 18 Ian 2021, 10:23
Economia Italiei, în impas. Economiștii estimează că datoria publică va urca la 158% din PIB, pe fondul crizei COVID-19 sursa foto: pixabay Externe

Pandemia de COVID-19 a lovit puternic în economia italiană, autoritățile de la Roma estimând o creștere a datoriei publice pentru anul 2021 ce va urca la 158,5% din PIB, potrivit Reuters. Economiștii precizează că Italia va atinge astfel un nou record postbelic al datoriei publice.

 

Criza COVID-19 a afectat puternic economia italiană

 

Astfel, autoritățile se așteaptă ca ținta stabilită în septembrie 2020, anume o datorie ce ar urma să urce cu până la 155,6% din PIB va fi depășită în 2021.

Noua prognoză reflectă impactul pachetului de măsuri de stimulare a economiei, în valoare de 32 miliarde de euro, anunţat săptămâna trecută, care va duce la un deficit bugetar de 8,8% din PIB, faţă de ţinta anterioară, de 7% din PIB.

Guvernul de la Roma previzionează un declin al economiei de 9% în 2020, în timp ce Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional de aşteaptă la un declin de peste 10%. 


Cheltuielile suplimentare vor fi folosite pentru a susţine serviciul naţional de sănătate, aflat sub presiune în timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19) şi pentru scheme de protejare a angajaţilor şi a afacerilor care au fost forţate să se închidă din cauza restricţiilor.

Conform estimărilor autorităţilor de la Roma, datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro după cea a Greciei, s-a situat la 156,5% din PIB în 2020. Deficitul este previzionat între 10,5% şi 10,8% din PIB în 2020.


Uniunea Europeană a suspendat în martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.

Anul trecut, agenţia de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) a îmbunătăţit perspectiva ratingului suveran al Italiei, de la negativă la stabilă, oferind o veste bună neaşteptată pentru a treia economie a zonei euro.

De asemenea, S&P a confirmat ratingul de credit pe termen lung al Italiei la "BBB", cu două trepte peste categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii), în timp ce calificativul pe termen scurt a fost menţinut la "A-2".

Şefii de stat şi de guvern din statele UE au convenit, în iulie, asupra emiterii de datorie comună pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde de euro vor fi accesate de către statele membre ca subvenţii şi 360 de miliarde ca împrumuturi.

 Mărturia fratelui unei victime de la Onești, despre intervenția Poliției: De la început m-au luat cu minciuni. Au zis că ...

Criza sanitară, dublată de o criză politică la Roma



Criza economică este dublată de o criză politică. Fostul prim-ministru italian Matteo Renzi și-a retras miercuri partidul din guvernul de coaliție italienă, scufundând țara în haosul politic. Renzi, al cărui partid Italia Viva era partener  într-o coaliție cu Mișcarea 5 Stele și cu Partidul Democrat a amenințat că se va retrage din guvernul condus de Conte, invocând planul de redresare economică post-pandemie a Italiei, scrie politico.eu.

El a anunțat demisia miniștrilor Teresa Bellanova și Elena Bonetti, care au responsabilitatea pentru agricultură și pentru politicile familiei, precum și a subsecretarului pentru afaceri externe, Ivan Scalfarotto, într-o conferință de presă, eliminând efectiv sprijinul acordat guvernului în parlament și lăsându-l pe prim-ministrul Giuseppe Cnte fără o majortate.

Renzi, poreclit Il Rottamatore („Răzuitorul”), a afirmat că mișcarea a fost una curajoasă însă politicieni atât din coaliția de guvernare cât și ai opoziției au catalogat mutarea drept una iresponsabilă.

Liderul Partidului Democrat, Nicola Zingaretti, a afirmat că acțiunile lui Renzi reprezintă „un act împotriva Italiei. Avem nevoie de investiții, locuri de muncă, sănătate pentru a lupta cu pandemia. Nu o criză guvernamentală”.

Vito Crimi, președintele interimar al Mișcării 5 Stele, a scris pe Facebook că „în timp ce țara se confruntă cu dificultăți, eforturi și sacrificii în timpul celei mai grave crize de sociale, economice și de sănătate din istoria recentă, Renzi își retrage miniștrii”.

Premierul Giuseppe Conte a declarat la rândul său că italienii vor găsi de neînțeles o criză guvernamentală în mijlocul unei pandemii care a provocat moartea a peste 80.000 de persoane în Italia.

Citeşte mai multe despre:   COVID-19,   Italia,   criza economica