Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Soarta Uniunii Europene depinde de criza de identitate a Germaniei

Soarta Uniunii Europene depinde de criza de identitate a Germaniei

Un articol de: Catinca Giosanu - 22 Mai 2020, 11:43
Soarta Uniunii Europene depinde de criza de identitate a Germaniei Foto: pixabay Externe

Vechile tensiuni oscilează între ideea unei Europe germane și cea a unui stat german european.

Scriitorul Thomas Mann a înaintat această idee în 1953. El spunea că noua Republică de la Bonn trebuie să renunțe la ambițiile naționaliste de a se ajunge la o Europă germană. Viitorul este acela de a lega țara de vecinii săi în scopul de a se crea o Germanie europeană, scrie Financial Times.

Deși au trecut aproape 70 de ani, Germania reunificată de astăzi încă ”se mai căznește să se hotărască”. Luna aceasta, Curtea Constituțională din Karlsruhe a arborat steagul naționalist, intentând un proces către Bănca Centrale Europene.

La începutul săptămânii, cancelarul german, Angela Merkel, a ripostat printr-un plan convenit cu președintele francez, Emmanuel Macron, pe tema unui fond de redresare în valoare de aproximativ 500 miliarde euro, destinat țările europene care au fost cel mai grav afectate de criza epidemică provocată de noul virus de tip SARS-CoV-2.

În timp ce unii au văzut în verdictul Curții o posibilă lovitură mortală dată operațiunilor Băncii Centrale Europene (BCE) de gestionare a monedei eur, alții au salutat federalismul fiscal în modul de funcționare al noului fond de redresare propus. Susținătorii au calificat evenimentul drept un moment ”hamiltonian“ pentru organizație. În opinia sciitorului, ambele descrieri tind să hiperbolizeze problema. Luate laolaltă, acestea reflectă tensiunile din inima politicii europene a statului german.

 

Europa germană 

 

Având în vedere suspiciunile permanente ale euroscepticilor britanici, Berlinul nu aspiră nicidecum la o dominație europeană. Dimpotrivă, se pare că Germania dorește să închidă ochii în fața lumii. Totuși, niște realități legate de puterea și de geografia germană nu pot fi trecute cu vederea. Aflată în centrul Europei, Germania este cel mai bogat și cel mai populat stat de pe continent. În acest context, o Europă germană este inevitabilă.

Instanța din Karlsruhe nu este singura care se arată reticentă față de eventuala intruziune a Uniunii Europene.

Coaliția cancelarului Angela Merkel a lăsat eurosceptica Alternativă pentru Germania (AFD), de extremă-dreaptă, în rolul oficial al opoziției din Bundestag. Societatea germană este iritată de ”costul” pe care îl implică țara de ”buni europeni”. Moneda euro nu trebuie să devină o uniune de “transfer“, în care statul german să-și scape de necazuri vecinii “fără osânză“.

 

Care este viitorul Uniunii Europene

 

În fața populismului AFD, politicienii s-au arătat reticenți în a sprijini afirmațiile lui autorului. În ciuda faptului că Germania disprețuiește hegemonia, ea ezită să își asume responsabilitatea.

Acesta este echilibrul fragil pe care se bazează în prezent viitorul UE. În mod normal, importanța Europei în lume e măsurată în funcție de impactul economic. Totuși, organizația este în esență politică. Viitorul monedei euro și al Europei nu depinde de sănătatea sistemului bancar italian, ci de implicarea politică a celui mai puternic membru al său. Uniunea Europeană poate să treacă peste ieșirea din “club” a Angliei, dar nu poate face față unei indiferențe germane.

Pentru liderii Republicii de la Bonn, Germania europeană a fost o opțiune evidentă și ușor de făcut. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului  și Comunitatea Europeană mergeau pe un drum al păcii și al reconcilierii, fiind posibilă garantare a legitimității unui nou stat german. Împreună cu calitatea de membru al alianței NATO, cele două foruri au susținut aspirațiile noii republici legate de eventuala reunificare cu Estul ocupat de sovietici. Asta a făcut și ca Europa să poată oferi o piață deschisă industriei germane.

Cu alte cuvinte, o Europă mai mare însemna și o Germanie mai mare. Helmut Kohl a fost ultimul cancelar care a purtat “mantia“ lui Thomas Mann.

Acordul la care a ajuns cu François Mitterrand pe tema euro a devenit moneda de schimb pentru ca acesta din urmă să accepte unificarea germană, lucru care garantează atașamentul rapid al Germaniei față de europenismul său, potrivit lui Koln.

Citeşte mai multe despre:   Germania