Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Inventatorul celei mai celebre arme de asalt din lume ar fi împlinit, sâmbătă, 100 de ani. Cine a fost Mihail Kalașnkiov, cel care a creat „NU pentru a ataca, ci pentru a apăra patria”

Inventatorul celei mai celebre arme de asalt din lume ar fi împlinit, sâmbătă, 100 de ani. Cine a fost Mihail Kalașnkiov, cel care a creat „NU pentru a ataca, ci pentru a apăra patria”

Un articol de: Redacția B1.ro - 09 Noi 2019, 12:09
Foto: Pixabay Externe

Rusia celebrează în această toamnă o sută de ani de la naşterea lui Mihail Kalaşnikov, un simplu soldat sovietic care visa să devină poet, proiectantul celebrei puşti de asalt care îi poartă numele, cea mai cunoscută armă din lume, înzestrată cu calităţi inegalabile: indestructibilă, uşoară şi simplu de manevrat, scrie AFP citată de Agerpres.

Cu această ocazie, Moscova găzduieşte colecţia muzeului Kalaşnikov din oraşul Ijevsk (Munţii Ural), oraşul natal al inginerului şi sediul uzinei care îi poartă numele. Expoziţia „Kalaşnikov. Soldat. Constructor. Legendă'' va fi apoi prezentată în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Decedat în 2013, Kalaşnikov s-a născut la 10 noiembrie şi a fost cel de-al 17-lea dintre cei 19 copii ai unei familii de ţărani din Altai. A fost rănit pe când conducea un vehicul de asalt în 1941, iar în perioada de convalescenţă începe să proiecteze celebra armă, impresionat de arsenalul german văzut pe câmpul de luptă.

După ce iniţial a înregistrat un eşec la un concurs din cadrul armatei, „Avtomat Kalaşnikova 1947'' se impune şi este integrat în arsenalul soldaţilor sovietici. Până în prezent, Kalaşnikov-ul a fost produs în peste 100 de milioane de exemplare, face parte din dotarea a circa 50 de armate naţionale, iar simbolul său decorează drapelul Mozambicului.

Celebrată de propaganda sovietică ca mijloc de autoapărare, primele utilizări ale noii arme de foc sunt însă în scopuri represive, pentru reprimarea protestelor din Germania de Est în 1953 şi a celor din Ungaria în 1956 şi pentru a ucide civilii care încercau să treacă graniţa către Vest, potrivit relatărilor jurnalistului C.J. Chivers în volumul său „The Gun''.

Onoruri şi propagandă

URSS împarte această realizare tehnică cu „ţările-surori" din pactul de la Varşovia. Dar legenda scapă de sub control. Prăbuşirea Uniunii Sovietice în haos va accentua diseminarea acestor arme şi proliferarea lor în rândul civililor.

Fabricată în toată lumea, AK-47 devine arma forţelor de gherilă, a teroriştilor, a dictatorilor, a atacurilor armate din şcolile americane. Atât de simplă, încât poate fi folosită şi de copiii-soldaţi. Este arma braconierilor şi a paznicilor din rezervaţiile africane.

În Franţa, ''kalaş'' este arma atentatelor de la Paris şi a reglărilor de conturi între traficanţii de droguri din Marsilia. Puştile provin deseori din ţări ale fostei Iugoslavii. Stocurile adunate de mareşalul Tito ajung în Europa pentru un preţ mai mic de 1.000 de euro.

În Afganistan, jurnalistul C.J. Chivers fotografiază arme AK-47 fabricate la Ijevsk în 1953 şi folosite încă de soldaţii afgani. Arma Kalaşnikov luptă împotriva armatei de origine cu prilejul războiului dintre URSS şi Afganistan, precum şi în Cecenia.

Pe aleile austere ale muzeului Victoriei din Moscova, dedicat conflictului dintre URSS şi Germania nazistă, copiii din „tânăra armată'', iniţiată de preşedintele Putin în 2015, îşi fac selfie-uri cu celebra armă.

„La început, te dor degetele, dar apoi devine mai uşor", povesteşte Maxim, un tânăr cadet care a învăţat să asambleze arma cu ocazia unei lecţii demonstrative.

„Pentru tinereţe"

„Sperăm că generaţia Kalaşnikov va creşte şi ne va oferi nu doar arme noi, ci şi alte noi (invenţii) în alte domenii", a afirmat Alexander Ermakov, directorul adjunct al muzeului Ijevsk.

Armele „nu sunt create pentru a ataca, ci pentru a apăra patria'', afirmă acesta. „Dacă există AK peste tot, chiar şi în mâinile teroriştilor, nu este vina lui Kalaşnikov, este vina politicienilor".

Nelly Kalaşnikova, în vârstă de 77 de ani, evocă amintirea tatălui ei: "Munca sa de la uzină, invenţiile sale, erau ţinute la secret. N-am ştiut nimic. Până în 1990, atunci când este descoperit ca un proiectant legendar", fapt care, potrivit lui C.J. Chives, pune în discuţie posibilitatea unui design colectiv al AK-47.

Onorurile dedicate invenţiei lui Kalaşnikov au continuat să curgă, cum ar fi statuia unui bărbat cu puşca în mână inaugurată la Moscova în 2017. Faima cu care a fost înconjurată invenţia nu a adus după sine şi câştiguri materiale întrucât proprietatea intelectuală era colectivă în URSS.

Familia proiectantului a reuşit totuşi să înregistreze în 2004 o marcă comercială pentru produsele derivate, dar un tribunal i-a retras-o în 2014.

Cu puţin timp înaintea morţii, Mihail Kalaşnikov şi-a exprimat regretul: „Durerea mea este insuportabilă", i-a scris acesta liderului bisericii ruse. „Dacă arma mea a luat viaţa oamenilor (...) înseamnă că sunt vinovat?"

În prezent, grupul Kalaşnikov (denumit aşa din 2013) produce 95% dintre armele uşoare din Rusia şi exportă în 27 de ţări. Celebra armă a ajuns la cea de-a cincea generaţie.

După sosirea acţionarilor privaţi în 2014, noi modele au fost prezentate, iar accentul a fost pus pe export în ciuda unor sancţiuni americane care vizează fabrica.

Firma a iniţiat o schimbare de imagine odată cu lansarea dispozitivelor vândute în magazine, precum şi a produse destinate civililor. Din 2017, statul are o participaţie minoritară în companie.

Citeşte mai multe despre:   Rusia,   Kalasnikov
 
Loading...