Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Analistul Armand Grosu: Rusia ar vrea probabil să transforme Marea Azov în LAC RUSESC

Analistul Armand Grosu: Rusia ar vrea probabil să transforme Marea Azov în LAC RUSESC

Un articol de: B1.ro - 27 Noi 2018, 09:09
sursă foto: Steemit.com Externe

Rusia ar vrea probabil să transforme Marea Azov în lac rusesc astfel încât nimeni să nu mai poată intra în ea, iar pentru acest lucru Putin trebuie să taie accesul Ucrainei la litoralul nordic, susține analistul de geopolitică Armand Grosu, într-un interviu pentru contributors.ro.

Rusia ar vrea probabil ca să transforme Marea de Azov în lac rusesc. Adică să închidă Marea de Azov, să nu mai poată nimeni intra în ea. Pentru asta, Putin trebuie să taie accesul Ucrainei la litoralul nordic al Mării de Azov. Astfel, liderul de la Kremlin îngroașă pintenul strategic din nordul Mării Negre, care e Crimeea, îl leagă mai bine de Rusia. E destul de clar, încă din vara 2014, că din punct de vedere strategic, Putin e interesat de cucerirea unui culoar terestru care să lege Rusia de Crimeea, o fâșie de pământ de 50 km de litoral, cat să construiască o autostradă și o linie de cală ferată. Asta presupune să ocupe și cele două orașe porturi, Berdiansk și Mariupol; mai ales ultimul este important și economic, nu doar strategic”, a afirmat specialistul, subliniând importanța strategică aparte a zonei.

Cu toate acestea, Armand Grosu nu crede că Rusia își permite luxul unei ofensive terestre în Donbass, fie printr-o intervenție directă, fie prin intermediari mercenari, pentru că ar risca o nouă serie de sancțiuni din partea Occidentului.

„Nu cred că în acest moment Putin își permite luxul unei ofensive în Donbass, pe față sau prin intermediari mercenari. Riscă o nouă repriză de sancțiuni. În ciuda a ceea ce diverși experți ne spun că sancțiunile nu contează, că Rusia nu e afectată, lucrurile nu stau deloc așa. Iar, acum, scăderea prețului la petrol reprezintă o lovitură dură, sunt afectate încasările la bugetul de stat al Federației Ruse. Dacă prețul va rămâne pentru mai multe luni sub 60 dolari barilul, Rusia ar putea să aibă serioase probleme financiare. Totodată, sunt analize care indică faptul că Putin, pentru prima dată după mulți ani, coborât sub 60% în sondaje, are nevoie de un nou război, de victorii, ca să crească la loc. Ceva similar cu ce propunea ministrul de interne Pleve, lui Nicolae II, la 1904: să facă un mic război victorios, spunea el, împotriva Japoniei, ca să unească națiunea rusă, în jurul tronului. Și războiul s-a terminat – vă amintiți – cu prima revoluție, cea din 1905. Știu că Putin e imprevizibil, deci ne putem aștepta la orice. Nu exclud nici o variantă de evoluție a crizei, deci nici o campanie militară. Mi se pare plauzibil, dar nu și probabil acest scenariu”, crede acesta.

Specialistul consideră că reacția pasivă a Occidentului este, într-un fel, responsabilă pentru curajul Rusiei de a declanșa aceste conflict.

„Avem o escaladare a tensiunii în jurul Mării de Azov. Iar acțiunea agresivă a marinarilor ruși e, într-un fel, rezultatul atitudinii Occidentului la apelurile aproape disperate ale Ucrainei. Cu exact o lună în urmă, la 25 octombrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție despre situația din Marea de Azov, în condițiile în care navele maritime ale mai multor state europene sunt victimele blocadei și inspecțiilor abuzive ale grănicerilor ruși. Amintiți-vă cum Parlamentul European a cerut doamnei Mogherini să pregătească posibile sancțiuni împotriva Rusiei, care să fie introduse în cazul escaladării crizei. Așteptăm reacția doamnei Mogherini. Escaladarea s-a produs, trei nave ucrainene au fost confiscate de ruși, militari ucraineni sunt practic ostatici, șase dintre ei sunt răniți. Președintele Poroșenko insistă pentru restituirea acestor mici nave de coastă și a militarilor. Moscova a răspuns în nota agresivă obișnuită acuzând Ucraina de provocare”, a afirmat domnul Grosu.

În ceea ce privește partenerii de pe partea cealaltă a Atlanticului, Armand Grosu spune că schimbarea de abordare este evidentă, dar că americanii au pe masă mai multe dosare, nu doar cel privind Rusia.

„E clar că administația Trump a schimbat abordarea pe dosarul Ucraina. Dar pe masă sunt mult mai multe dosare. Nici Rusia nu mai e văzută ca cea mai mare amenințare, deși Putin parcă vrea să-l contrazică pe liderul american. Acțiunea Rusiei din Ucraina, Siria, Africa mi se pare că testează Occidentul. Încep să cred că Putin ar fi fost mult mai confortabil cu doamna Clinton președinte, Trump e totuși imprevizibil. Nu exclud că poate fi mai imprevizibil decât Putin însuși. Iar procurorul Robert Mueller văd că-i dă frisoane în continuare președintelui american, așa că n-aș exclude un scenariu în care Trump ar putea interpreta o partitură războinică în fața lui Putin. Ca să convingă audiența că interferențele Rusiei în alegerile americane n-au fost rezultatul unui complot cu echipa de campanie a lui Trump”, subliniază acesta.

Armand Grosu mai crede că efectele decizia Patriarhiei Ecumenice de a acorda autonomie Patriarhiei ortodoxe ucrainene este o bătălie cu miză mult mai mare, pe care Rusia deja a pierdut-o, și ale cărei efecte le vom vedea abia peste ani.

„Aici e o bătălie cu miză mult mai mare, pe care Rusia a pierdut-o. Consecințele le vom vedea peste ani. Da, această decizie a tensionat foarte tare relațiile dintre cele două țări. Dar ea este consecința anexării Crimeei în 2014 și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Putin va intra în istorie drept groparul lumii ruse, russkii mir, el este cel care pune piatra pe mormântul imperiului rus, pentru că fără Ucraina, Rusia nu poate fi imperiu. Pentru câteva generații de acum încolo, cel mai mare dușman al ucrainienilor va fi Rusia, cu politica ei agresivă. Mai mult, aș spune chiar că Putin are o contribuție decisivă la formatarea națiunii ucrainene, la galvanizarea conștiinței naționale ucrainene. Sunt puțin malițios, dar mă gândescă că ar fi corect din partea autorităților de la Kiev, să-i ridice lui Putin o statuie în centrul orașului, chiar în Piața Independenței, acolo pe Maidan”, crede Armand Grosu.

În acest context, analistul crede că anexarea Crimeei este momentul de cotitură în evoluția geopolitică a zonei Mării Negre, dar nu numai atât.

„Nu doar a Mării Negre, a întregii Europe Centrale și de Est, chiar și a Orientului Apropiat, aș spune până în nordul Africii. Recent, mercenari ruși din grupul Walter, al celebrului bucătar lui Putin, au creat două baze în Libia, la Bengazi și Tobruk. De acolo, Moscova poate controla robinetul cu emigranți africani, îl poate deschide ca să dea jos guverne din Europa sau îl poate ține strâns închis, cerând ceva la schimb. Dar să mă întorc din sudul Mediteranei în Marea de Azov, accentuând faptul că actuala criza era previzibilă, toată presa internațională a scris lungi articole despre situația din zona Azov. Deci, să nu ne prefacem că nu știam”, crede Armand Grosu.

Specialistul a mai subliniat că actuala criză era una previzibilă, dat fiindcă Rusia a transformat Crimeea într-o fortăreață, schimbând situația de securitate de la Marea Neagră.

„După anexarea Crimeei și construirea podului peste strâmtoarea Kerci era previzibil. S-a schimbat situația de securitate în Marea Neagră. Transformarea Crimeei într-o fortăreață a mutat centrul confruntării în zona Azov. Au mai fost tensiuni între Rusia și Ucraina în trecut, legate de demarcarea strâmtorii Kerci. Ce se întâmplă? Marea de Azov e mare interioară, împărțită între Rusia și Ucraina. Sunt două acorduri bilaterale, primul în 1993, privește pescuitul. Al doilea, semnat peste 10 ani, vorbește despre cooperarea în folosirea în comun a Mării de Azov și Strâmtorii Kerci. Documentele nu operează cu concepte de tipul ape teritoriale, zone economice exclusive. Ocuparea Crimeei a schimbat situația. Mai multe nave militare ucrainene din Crimeea au fugit atunci în Marea de Azov și au pus bazele flotei ucrainene de aici. La rândul ei, Rusia și-a creat o flotilă în Marea de Azov și a întărit flota Mării Negre, trupele de grăniceri. Al doilea moment important, după anexarea Crimeei, a fost construcția podului peste strâmtoarea Kerci. L-ați văzut în poză, nu v-a intrigat nimic?”, crede acesta.

În continuare, Armand Grosu a detaliat un pic etapele intervenției rusești din zona Mării Azov: „Exact. Practic, prima etapă a blocării Mării de Azov s-a consumat odată cu inaugurara podului, vasele de mare tonaj nu mai au acces în această mare interioară. Deci, mai 2017, s-a consumat prima etapă a blocării strâmtorii Kerci. Ce a făcut Rusia echivalează cu o încălare a Convenției ONU asupra dreptului mării. În afară de Ucraina, nu-mi amintesc să fi auzit pe altcineva protestând atunci. Ce a urmat? Grănicerii ruși au început să oprească abuziv navele, fără nici un fel de explicații, le întârziau de la 2 la 12 zile, sub pretextul unor inspecții. Ceea ce s-a tradus în pierderi economice. Kievul tot protestează, dar state din UE și NATO ar vrea îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, și în general un business as usual cu Putin”.
Cu toate acestea, Armand Grosu nu a dorit să comenteze justificarea rusească privind capturarea navelor: „N-am ce comenta. Rusia a încălcat acordurile pe care le semnase cu Ucraina privind navigația în Marea de Azov. A încălcat și acte internaționale privind dreptul mării. Aici lucrurile sunt foarte clare. Ucraina nu trebuia să transmită nici un fel de date, să aștepte nici un fel de aprobări, Azov e o mare interioară exploată în comun de cele două state riverane.”

Mai mult decât atât, din postura de om care a urmărit presa din Rusia timp de decenii, Armand Grosu a explicat un pic încadrarea pe care i-o conferă conflictului comunicarea publică din Rusia.

„Un narativ răspândit era acela că Ucraina nu a atenționat Rusia despre manevrele acelor vase, care erau foarte periculoase și care s-au desfășurat în apele rusești. Așadar, navele ucrainene ar fi violat granițele Rusiei. Tocmai v-am spus că nu erau ape rusești, că nu erau manevre periculoase, avem totul filmat, iar Ucraina nu avea de ce să ceară voie Rusiei să intre în propria mare interioară. Alte informații false: că rușii i-au atenționat pe ucraineni care n-au răspuns somației; sau că pe navele respective erau spioni din serviciile secrete ucrainene aflați în misiune. Mai mult, anchetați de ruși, aceștia ar fi recunoscut și dat detalii despre misiunile respective. Destul de insistent de la nivelul celor mai înalte autorități de la Moscova s-a repetat faptul că incidentul este o provocare regizată de Poroșenko. După care au urmat enumerarea a doua cauze diferite: a fost pus de americani și a făcut-o pentru a instaura legea marțială și anula alegerile prezidențiale programate pentru 31 martie”, a spus acesta.

Nu în ultimul rând, Armand Grosu s-a arătat surprins de introducerea legii marțiale în Ucraina: „M-a surprins decizia de a introduce legea marțială. La Kiev situația politică este tensionată, s-a văzut acum câteva ore în Rada Supremă, unde Poroșenko deși a venit la ședință, n-a discutat cu liderii fracțiunilor parlamentare, a părăsit repede clădirea și a retras propunerea cu 60 de zile și a redus la 30 de zile legea marțială, pentru că astfel se pot desfășura alegerile la termenul stabilit, la 31 martie. Poate că președintele încearcă să trezească ceva simpatie suplimentară prin felul în care rezolvă criza din Azov. Nu cred că introducerea legii marțiale o să-l ajute prea mult, în campania electorală, în fața principalului contracandidat Iulia Timoșenko. Cunoscând istoria recentă a Ucrainei, mă tem că electoratul de acolo, extrem de suspicios, ar putea să-l penalizeze pe președinte, dacă va exista cel mai mic indiciu că a încercat să manipuleze politic în favoarea sa acest incident”.

Citeşte mai multe despre:   Rusia,   Ucraina,   Marea Azov,   Armand Grosu
 
 
 
Loading...