Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe EXCLUSIV ONLINE // Cine sunt oamenii lui Vladimir Putin și ai Rusiei în Germania. Cum încearcă puterea de la Kremlin să divizeze statele UE din interior

EXCLUSIV ONLINE // Cine sunt oamenii lui Vladimir Putin și ai Rusiei în Germania. Cum încearcă puterea de la Kremlin să divizeze statele UE din interior

Un articol de: George Forcoș - 14 Aug 2019, 10:15
Sursă foto: Hepta.ro Externe

EXCLUSIV ONLINE // Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este adesea acuzat că încearcă să divizeze statele membre ale UE din interior, cultivând intens legături cu oameni politici influenți și cu magnați europeni controversați. În contextul sancțiunilor impuse de statele occidentale Rusiei după anexarea Crimeei în 2014 și al concretizării unor proiecte energetice mamut, o întreagă rețea de foști lideri europeni filoruși a ieșit la iveală. Aflați de ani buni în solda Moscovei, aceștia au fost răsplătiți de-a lungul timpului cu importante poziții de conducere în companiile de stat rusești în schimbul unui lobby intens pentru interesele geostrategice ale Kremlinului.  

 

Cazul fostului cancelar german Gerhard Schröder, cel mai influent lobist al intereselor Moscovei în Europa

Sursa foto: hepta.ro/Sputnik: Alexei Druzhinin

Unul dintre cei mai influenți politicieni europeni care orbitează de ani buni în jurul puterii de la Moscova este Gerhard Schröder, fost cancelar al Germaniei în perioada 1998-2005 și fost președinte al Partidul Social Democrat din Germania (SPD).  Pe Gerhard Schröder și pe președintele rus Vladimir Putin îi leagă o veche prietenie, care datează încă de la începutul anilor 2000. Au serbat de-a lungul timpului Crăciunul împreună la Moscova, au aniversat zile de naștere și s-au relaxat pe plajă la Soci. Însă la umbra unei relații personale se ascund interese economice și strategice vitale pentru viitorul Europei.

Sursa foto: hepta.ro/Sputnik: Sergey Velichkin

După ce a ieșit din viața politică în urma alegerilor anticipate din octombrie 2005, pierdute de social democrați în fața partidului condus de Angela Merkel, Partidul Creștin Democrat (CDU), Gerhard Schröder a devenit un influent lobist al intereselor energetice ale Kremlinului în Europa.  Chiar înainte de a părăsi poziția de cancelar, Schröder i-a oferit lui Vladimir Putin un uriaș cadou: aprobarea controversatei conducte Nord Stream, proiect energetic prin care gazul rusesc este direcționat în Europa către Germania prin Marea Baltică și care sporește influența Moscovei pe continent, reducând considerabil pârghiile de negociere ale unor state de tranzit precum Ucraina, Polonia sau ţările baltice.

De-a lungul timpului Schröder a militat împotriva oricărui angajament al Uniunii Europene de a reduce eficiența energetică a Rusiei și de a îmbunătăți competitivitatea pieței sale de gaz. Nu s-a sfiit să pozeze într-un avocat al puterii de la Moscova după anexarea Crimeei. La scurt timp după acest eveniment a fost fotografiat la Sankt Petersburg îmbrățișându-l prietenește pe Vladimir Putin, chiar în momentul în care liderii occidentali decideau sancționarea economică a Rusiei.

Sursa foto: nord-stream.com

Loialitatea oficialului german față de interesele Moscovei a fost răsplătită generos prin cooptarea sa în conducerea unor proiecte energetice mamut. Imediat după pierderea alegerilor din 2005, Schröder a început să lucreze pentru consorțiul Nord Stream, subsidiar al gigantului energetic rus de stat Gazprom. A urmat apoi asumarea unei poziții de conducere în bordul proiectului Nord Stream 2 și începând cu anul 2017 funcția de președinte al gigantului rusesc Rosneft, companie petrolieră de stat, supusă sancțiunilor occidentale în contextul conflictului militar din Ucraina.

Ascensiunea fostului cancelar al Germaniei la vârful industriei energetice din Rusia i-au făcut pe jurnaliștii de la Wall Street Journal să-l catalogheze într-un editorial drept ‘cel mai important oligarh al lui Vladimir Putin’ care a scăpat de sancțiunile impuse de statele occidentale după anexarea Crimeei. De asemenea, publicația Politico l-a descris drept ‘cel mai spectaculos exemplu de politician vândut unui guvern autoritar’. Cu toate că salariul său exact la Rosneft nu a fost încă dezvăluit, veniturile obținute de un membru al Consiliului de Administrație al companiei ajunge la 6 milioane de euro (7 milioane de dolari) pe an, potrivit dw.com.

 

Matthias Warnig, fost agent Stasi, membru al consiliului de administrație al Rossiya Bank, supranumită și „banca prietenilor lui Putin”

Sursa foto: hepta.ro/Sputnik: Sputnik / Alexei Druzhinin

Unul dintre colaboratorii lui Schröder din Consiliu de Administrație al Rosneft este controversatul Matthias Warnig, fost șef Stasi, la rândul său unul dintre prietenii fideli ai lui Vladimir Putin. Câteva repere biografice indică faptul că cei doi au foarte multe în comun: ambii au crescut în state socialiste, amândoi au fost agenți ai serviciilor secrete, s-au bucurat de compania reciprocă iar când Vladimir Putin a acaparat puterea, Warnig a crescut la rândul său și a devenit unul dintre cei mai puternici manageri din economia Rusiei.

În 1974, Warnig și-a început cariera la Stasi, poliția secretă a Germaniei de Est. În această calitate ar fi colaborat cu ofițerul KGB Vladimir Putin pentru recrutarea cetățenilor din Germania de Vest pentru serviciile secrete sovietice, acuzație pe care Warnig a respins-o. Acesta a declarant că l-a întâlnit pentru prima dată pe Vladimir Putin în 1991, când era șeful Comitetului pentru relații externe al Primăriei din Sankt Petersburg. Atunci Warnig a participat la negocierile în urma cărora Dresdner Bank a obținut o licență de operare la Sankt Petersburg, episod ce i-a asigurat acestuia poziții de conducere în Consiliul de Administrație al băncii.

Din 2003 devine membru al consiliului de administrație al Rossiya Bank supranumită și „banca prietenilor lui Putin”, datorită listei oligarhilor care își depun averile aici, instituție puternic lovită de sancțiunile americane impuse după anul 2014. De asemenea, Matthias Warnig este membru al consiliului de supraveghere al VTB Bank, cea de-a doua instituție de credit din Rusia, cu peste 100.000 de angajați.

Warnig se află și în consiliul de administrație al Rosneft, cea mai mare companie de energie din lume. Cinci la sută din producția globală de petrol este controlată de Rosneft. În Rusia, petrolul este transportat de Transneft care supraveghează 70.000 km de conducte. Warnig este de asemenea în consiliul de administrație al Transneft.

În aceste condiții nu este de mirare că Matthias Warnig și-a creat de-a lungul timpului o rețea de influență puternică asupra mediului de afaceri german care operază în Rusia și poate fi unul dintre motivele pentru care întreprinderile germane au reacționat dur împotriva sancțiunilor impuse Rusiei.

 

Joschka Fischer, fost ministru de externe, o voce critică față de amplasarea de către NATO a scuturilor antirachetă 

Sursa foto: Joschka Fischer/Facebook

Un alt politician german considerat un susținător activ al interselor geostrategice ale Moscovei este Joschka Fischer, lider al partidului Verzilor pentru mai bine de 20 de ani. Fischer s-a remarcat prin pozițiile sale pro-Kremlin în perioada în care a ocupat funcția de ministru de externe și de vice-cancelar al Germaniei în cabinetul Gerhard Schröder din 1998 până în 2005. A respins virulent opțiunea trimiterii de trupe germane alături de forțele americane în războiul din Irak, poziție care a amplificat tensiunile dintre guvernul german și adminsitrația de la Casa Albă condusă de președintele George W. Bush.  În 2004, Fischer a cerut Ucrainei să țină cont de alegerile prezidențiale, după ce candidatul susținut de Putin, Viktor Ianukovici, a fost primul care și-a declarat victoria, în ciuda protestelor masive de la Kiev.

După ce a parasit funcțiile din guvernul german, Joschka Fischer a devenit un susținător al integrării Rusiei în proiectul european și întărirea cooperării între Moscova și statele NATO. Într-un editorial publicat în The Guardian, politicianul german militează pentru integrarea Rusiei într-un parteneriat strategic și pentru înlocuirea adversității față de puterea de la Kremlin cu o atitudine împăciuitoare. De asemenea, Fischer s-a declarat împotriva instalării sistemelor antirachetă în statele din Europa de Est. „Sistemele de apărare antirachetă din Polonia și Republica Cehă, precum și perspectiva aderării la NATO pentru Georgia și Ucraina, presupun o confruntare cu Rusia, lucru care nu era deloc necesar.Vestul nu ar trebui să respingă dorința Rusiei pentru noi negocieri privind un sistem de securitate european”, scria Joschka Fischer în anul 2009.

 

Cum se explică sprijinul lui Vladimir Putin în rândul extremiștilor germani

Sursa foto: Leif-Erik Holm/Facebook

Nimic nu se compară însă cu sprijinul public oferit de membrii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). De altfel una dintre explicațiile succesului electoral al formațiunii este sprijinul larg de care se bucură în rândul comunității de emigranți ruși, încurajat de mesajele propagandistice transmise de canale rusești care ajung la milioane de alegători din Germania prin satelit, prin cablu și prin mediul online. AfD estimează că aproape o treime din sprijinul său provine de la vorbitori de limbă rusă, câteva milioane de cetățeni stabiliți în Germania pe parcursul anilor 1980.

Unul dintre cei mai vocali politicieni populiști pro-Kremlin este vicepreședintele grupului parlamentar al AfD, Leif-Erik Holm.  Acesta s-a remarcat în momentul în care a cerut guvernului german să sprijine planurile de construire a celei de-a doua conducte a concernului Nord Stream. Într-un interviu din anul 2017 pentru Sputnik Leif-Erik Holm a criticat în termini duri exercițiile militare ale NATO pe care le-a catalogat drept ‘o provocare la adresa Rusiei’. La fel ca în cazul altor politicieni Germani, discursul său încurajează o politică împăciuitoare față de Rusia și accentuarea relațiilor economice între cele două state. ‘Vrem să extindem exporturile, nu să le amenințăm’, a spus Holm, criticând sancțiunile introduse de țările occidentale împotriva Rusiei.

 

Grupurile de lobby pro-Kremlin din Germania și din Rusia

Sursa foto: hepta.ro/ DPA Images / Michael Kappeler

Fostul președinte al SPD și premier al landului Brandenburg Matthias Platzeck este un alt exemplu de oficial german, care odată ieșit din viața politică se remarcă printr-un sprijin activ pentru puterea de la Moscova. Platzeck s-a retras din politică în 2013 din motive de sănătate, și a devenit la scurt timp președinte al Forumului Germano-Rus, unul dintre cele mai importante grupuri de lobby pro-Kremlin, al cărui obiectiv declarat este îmbunătățirea relațiilor dintre Germania și Rusia. Matthias Platzeck a fost acuzat adesea în presa germană pentru că în ieșirile sale publice a luat partea guvernului condus de Vladimir Putin în contextul conflictului din Ucraina. Nu a ezitat să critice în termini duri sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei și a oligarhilor apropiați de Kremlin. Mai mult, partizanatul său în favoarea Moscovei a culminat cu cererea ca „anexarea Crimeei” să fie „ulterior reglementată în conformitate cu dreptul internațional”. Acesta este motivul pentru care cotidianul Bild l-a acuzat pe Platzeck că ar face lobby "plătit sau neplătit" pentru Kremlin.

Forumul Germano-Rus nu este însă singurul grup de lobby care promovează orientarea Germaniei către est. Un alt exemplu este "Comitetul Estic - Asociația est-europeană a economiei germane", din care fac parte peste 400 de companii germane și cinci asociații de afaceri majore și care militează pentru întărirea relațiilor bilaterale între Rusia și Germania.

 

Un alt personaj cheie cu evidente atitudini filoruse în context international tensionate este  Matthias Schepp , fostul șef al ramurei moscovite Der Spiegel, iar din 2007 președinte fondator al Camerei de Comerț Germania-Rusia (Deutsch-Russische Auslandshandelskammer) cu sediul central la Moscova. La rândul său a criticat sancțiunile impuse de SUA împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, precizând că acestea lovesc puternic în industria germană. ‘Aceste măsuri americane contraproductive împotriva Rusiei costă companiile Germane milioane de euro din cauza pierderii oportunităților de afaceri’, preciza cu câteva luni Matthias Schepp.

Declarația sa a fost făcută în contextul în care în prezent există mai bine de 4.500 de companii germane care operează în Rusia iar investițiile întreprinderilor nemțești au atins în 2018 cel mai înalt nivel din ultimul deceniu anul trecut, însumând peste 3 miliarde de euro. Regăsim aici investiții de multe milioane de euro din partea unor companii precum Volkswagen, BMW care și-a anunțat intenția de a construi o fabrică Kaliningrad, sau Mercedes Benz care se pregătește de lansarea producției la Moscova.

 

 

Ambasadoarea Germaniei la Washington, lobby pentru politica energetică și externă a Rusiei

 

Sursa foto: germany.info

În martie a acestui an, Emily Haber, ambasadorul Germaniei în SUA, a adresat o scrisoare controversată către mai mulți membri ai Congresului american. În două pagini, diplomatului german se opune înăspririi politicii americane privind sancționarea Rusiei. Ea solicită senatorilor să înceteze să amenințe cu aplicarea unor sancțiuni suplimentare. 

Scrisoarea, în care Haber pare să vorbească în numele guvernului german, precizează că Berlinul este preocupat de faptul că în 2019 Congresul are în vedere impunerea de sancțiuni energetice suplimentare Rusiei. Aceste sancțiuni ar putea„ afecta securitatea energetică a Europei ”. Prosperitatea Germaniei și a Europei necesită „atât GNL (gaz lichid, ed.), Cât și gazoduct rusesc”.

 

Sursa foto: bild.de

 

Cazul foștilor cancelari ai Austriei Christian Kern și Wolfgang Schüssel

 

Sursa foto: Christian Kern/Facebook

Alte exemple notabile de oficiali puși în solda intereselor economice și geostrategice ale Rusiei sunt cazurile foștilor cancelari ai Austriei, Christian Kern și Wolfgang Schüssel.

Christian Kern a condus guvernul austriac în perioada 2016-2017, iar la scurt timp după terminarea mandatului, politicianul austriac a fost cooptat în conducerea unei companii de stat cheie din Federația Rusă. Este vorba despre Căile Ferate Rusești, RZD, în cadrul căreia, Kern va ocupa un loc în Consiliul de Administrație ca ”director independent”.  La rândul său ex-cancelarul austriac s-a pronunțat ferm împotriva sancțiunilor statelor occidentale aplicate oigarhilor și companiilor de stat rusești .  

Și mai surprinzător este cazul lui Wolfgang Schüssel, fost cancelar al Austriei din februarie 2000 pînă în ianuarie 2007, care s-a alăturat recent consiliului de supraveghere al companiei ruse de petrol Lukoil.

În ultimii ani, Schüssel a ocupat poziția de membru al bordului director al companiei de comunicații mobile MTS (Mobile TeleSystems) care operează în Rusia, Ucraina, Armenia și Belarus, avînd peste 106,5 milioane de abonați și peste 70.000 de angajați.  MTS are cea mai mare cotă de piață – de 31% – în Rusia și este cel mai mare operator de telefonie mobilă din țară, cu 78,3 milioane de abonați.

 

Vladimir Putin, invitat special la nunta ministrului de externe austriac, Karin Kneissl

Sursa foto:Karin Kneissl/Instagram

Una dintre rarele apariții ale lui Vladimir Putin în statele occidentale după anexarea Crimeei a avut loc anul trecut când liderul de la Kremlin a surprins prin participarea sa la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl.

În 2018, președintele rus a petrecut aproape două ore la nunta ministrului de externe austriac, într-un sat viticol din regiunea Graz, în sud-estul Austriei. Participarea lui Vladimir Putin la acest evenimet a provicat consternare în presa si opoziția austriacă, care au subliniat prejudiciile pe care le-ar putea cauza imaginii de neutralitate a acestei țări, în plină exercitare a președinției Consiliului UE.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   vladimir putin,   rusia,   germania
 
 
Loading...