Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Proteste antirasiale în SUA. Tot mai multe voci condamnă discriminarea pozitivă a persoanelor de culoare și dărâmarea simbolurilor naționale și avertizează că se putea ajunge într-o altă extremă: vina de a fi alb  

Proteste antirasiale în SUA. Tot mai multe voci condamnă discriminarea pozitivă a persoanelor de culoare și dărâmarea simbolurilor naționale și avertizează că se putea ajunge într-o altă extremă: vina de a fi alb  

Un articol de: Ramona Zaharia - 16 Iul 2020, 13:35
Proteste antirasiale în SUA. Tot mai multe voci condamnă discriminarea pozitivă a persoanelor de culoare și dărâmarea simbolurilor naționale și avertizează că se putea ajunge într-o altă extremă: vina de a fi alb   Foto: hepta.ro // DPA Images / Ppi Externe

După evenimentele din America, apar tot mai multe reacții care condamnă discriminarea pozitivă, care a dus nu doar la proteste și lupte de stradă, dar chiar și la dărâmarea statuilor unor simboluri naționale și internaționale, pe motiv ca personalitățile pe care le înfățisează ar fi fost rasiste.

Lumea noastră, atât de corectă politic, primește lovitură după lovitură. Actori, intelectuali, simpli cetățeni se ridică împotriva noului tip de segregare, atrăgând atenția că nu culoarea pielii este importantă și că nu trebuie să cădem în extrema cealaltă, vina de a fi alb.

 

După protestele antirasiale violente, discriminarea pozitivă a afroamericanilor este tot mai contestată 

 

În această notă se înscrie și un comentariu mai vechi despre „mândria de a fi alb”, atribuit lui Michael Richards, cunoscut sub numele de Kramer din serialul Seinfeld, text care a devenit celebru după o izbucnire cu accente rasiste a actorului în timpul show-ului său de comedie. În contextul de astăzi, textul a revenit în actualitate și atrage atenția asupra unor aspecte referitoare la discriminarea pozitivă a americanilor de culoare și vina de a fi alb.  

”Spui că albii comit multă violență împotriva ta... Atunci de ce sunt ghetourile cele mai periculoase locuri de trăit? Aveți Fondul „United Negro College Fund”. Ai ziua „Martin Luther King Day”. Ai luna istoriei negre. Ai Ziua lui Cesar Chavez. Îl ai pe Ma'uled Al-Nabi. Aveți NAACP. Ai BET (Black Entertainment Television - Televiziunea de divertisment neagră)... Dacă am avea WET (White Entertainment Television - Televiziune de divertisment albă), am fi rasiști. Dacă am avea o zi a Mândriei Albe, ne-ai numi rasiști.. Dacă am avea Luna Istoriei Albe, am fi rasiști. Dacă am avea vreo organizație pentru ca să ne „promoveze” viețile, am fi rasiști... Avem o Cameră de Comerț Hispanică, o Cameră de Comerț Neagră și avem Camera de Comerț, pur si simplu. Întrebare: cine plateste pentru astea??? O femeie albă nu ar putea să se afle în concursul Miss Black American, dar orice culoare poate fi în concursul Miss America. (...)Există peste 60 de colegii proclamate negre în SUA. Cu toate acestea, dacă ar exista „colegii albe”, astea ar fi rasiste. În Marșul de un Milion de Persoane (March Million Man), credeai că mergi pentru rasa și drepturile tale. Dacă noi am marșălui pentru rasa și drepturile noastre, ne-ai numi rasiști...”, se arată în textul citat.

 

Răspuns dur, într-o scrisoare falsă, atribuită Universității Oxford, la solicitarea unor studenți de culoare ca statuia întemeietorului universității să fie demolată 

 

În aceeași direcție se înscriu și remarcile cuprinse în scrisoarea atribuită Universității Oxford din Marea Britanie, ca răspuns la solicitarea unor studenți de culoare, beneficiari ai unei burse Rhodes, ca statuia întemeietorului universității, Cecil Rhodes, să fie înlăturată tot din rațiuni ce țin de discriminarea rasială. Scrisoarea s-a dovedit a fi, în cele din urmă, un fals, însă a fost distribuită masiv în mediul online.A fugit la mare, la Mamaia, deşi părinţii n-o lăsau. Le-a trimis o poză de acolo, dar şoc: au văzut cum arată de la talie în jos

În textul scrisorii false, ideea de dărâmare a statuii este catalogată ca fiind ridicolă și se precizează că dacă niște studenți la Oxford se consideră lezați de prezența monumentului, probabil că locul acestora nu este la universitatea britanică de prestigiu, unde ”poți dezbate despre orice îți trece prin cap însă trebuie să fii capabil să îți justifici ideea cu fapte și cu logică”.

”Aceasta nu înseamnă neapărat că suntem de acord cu tot ceea ce Rhodes a făcut în timpul vieții sale – dar nici nu trebuie să fim. Cecil Rhodes a murit acum mai bine de un secol. Autres temps, autres moeurs. Dacă nu înțelegeți ce înseamnă asta – și nu ne-ar mira absolut deloc – atunci chiar credem că ar trebui să vă întrebați: ”Ce caut eu la Oxford?” (...)

Cum ar fi, de exemplu, această idee ridicolă de a înlătura o statuie din bronz a lui Cecil Rhodes din Oriel College deoarece simbolizează ”rasismul instituțional” și ”sclavia albă”. Ei bine, chiar și așa să fie – ceea ce este discutabil – și ce dacă? Dacă există vreun student atât de șubred la minte încât nu poate trece pe lângă o statuie fără a-și simți ”spațiul sigur” violat, atunci acela chiar nu merită să se afle aici. Și apoi, dacă ar fi să fie înlăturată statuia lui Rhodes pe motiv că viața lui nu a fost fără pată, unde ne-am opri?”, se arată în textul scrisorii, unde sunt enumerați foști studenți celebri ai instituției de învățământ britanice, și care se încheie cu mesajul ”voi aveți totul de învățat de la noi; noi nu avem nimic de învățat de la voi”.

Solicitarea grupul de studenți de la Oxford privind îndepărtarea statuii întemeietorului universității a fost comparată chiar cu acțiunile ISIS și Al-Qaeda prin care au fost distruse monumente istorice din Siria sau Mali.

 

În Franța, începe lupta „împotriva separatismelor”

Pe de altă parte, în Franța, se anunță toleranţă zero față de islamismul radical. Noul premier fracez Jean Castex a dat asigurări că aceasta este una dintre „preocupările majore” ale mandatului său și a anunțat că este în pregătire un proiect de lege ”împotriva separatismelor”, care va fi prezentat în perioada următoare și este menit să ducă la evitarea situațiilor în care anumite grupuri ”se coagulează în jurul apartenenţelor etnice sau religioase”.

„A lupta împotriva islamismului radical sub toate formele sale este şi rămâne una dintre preocupările noastre majore”, a spus Jean Castex în Camera inferioară a Parlamentului de la Paris, potrivit RTL.

Totodată, noul șef al Guvernului francez a dat asigurări că statul va veni cu un răspuns ferm și nu va trata cu indulgență „minoritățile ultraviolente” sau ”banalizarea delincvenţei cotidiene”.

Premierul francez Jean Castex promite o lege împotriva separatismelor

Franța a fost marcată în ultimii ani de atacuri teroriste sângeroase, atribuite grupărilor inslamiste radicale.

Zece jurnaliști și doi polițiști au fost uciși în ianuarie 2015 după ce atacatori mascați au luat cu asalt sediul redacției săptămânalului de satiră Charlie Hebdo, trăgând cu arme automate. Atacul a avut loc în contextul în care jurnaliștii fracezi de satiră publicaseră o serie de caricaturi cu profetul Mahomed.

Câteva luni mai târziu, în noiembrie 2015, Franța era lovită din nou de o serie de explozii la Stade de France, urmate o luare de ostatici la Teatrul Bataclan, în timpul unui concert al trupei americane Eagles of Death Metal. 100 de spectatori au fost atunci uciși.

Un atac a avut loc și în 2016, atunci când un cetățean francez cu origini tunisiene, a intrat cu un camion frigorific de 19 tone în mulțimea de oameni care sărbătorea Ziua Națională a Franței pe Promenade des Anglais din Nisa. Atacul a fost revendicat de organizația Statul Islamic.

 

Citeşte mai multe despre:   SUA,   proteste antirasism,   Universitatea Oxford,   Franta