Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Statul paralel a ajuns la Bruxelles: Rezoluția referitoare la situația statului de drept din România, adoptată de Parlamentul European (DOCUMENT)

Statul paralel a ajuns la Bruxelles: Rezoluția referitoare la situația statului de drept din România, adoptată de Parlamentul European (DOCUMENT)

Un articol de: B1.ro - 13 Noi 2018, 13:40
Statul paralel a ajuns la Bruxelles: Rezoluția referitoare la situația statului de drept din România, adoptată de Parlamentul European (DOCUMENT) Externe

Plenul Parlamentului European adoptat marți rezoluția referitoare la statul de drept din România. Rezoluția a fost adoptată cu câteva amendamente la textul inițial. 

Au existat 473 de voturi pentru adoptarea rezoluției, 151 împotrivă şi 40 de abţineri.

Unul dintre amendamentele aduse la rezoluția privind România, și adoptat în ședința de marți, de la Strasbourg, a fost depus de de Judith Sargentini, din partea Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, informează Știripesurse.ro. 

Astfel, al treilea punct din lista inițială a recomandărilor („Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018") a fost înlocuit cu "Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018; solicită autorităților române să asigure o investigație transparentă, imparțială și eficientă în ceea ce privește acțiunile poliției."

Un alt amendament adoptat a fost depus de Josef Weidenholzer, din partea grupului S&D și se referă la protocoalele secrete din Justiţie.

În varianța inițială, PE "invita autoritățile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații".

Varianta propusă de Weidenholzer este următoarea: "Pune la îndoială legitimitatea protocoalelor de cooperare semnate între Serviciul Român de Informații și instituțiile judiciare; solicită autorităților române să instituie măsuri de protecție pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice ingerință care să eludeze sistemul de verificare și echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații; îndeamnă autoritățile române, inclusiv președintele României, să ia poziție publică în denunțarea acestor protocoale".

Rezoluția Parlamentului European în privința României poate fi citită AICI

În textul inițial al rezoluției, oficialii europeni au făcut 13 recomandări la adresa României referitoare la probleme precum revizuirea legislației judiciare și penale, ”intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018”, măsurile care ar duce la dezincriminarea corupției, legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor sau punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția.

Iată, mai jos, cele 13 recomandări: 

1. subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;

3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;

6. recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7. își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10. își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE;

11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară;

12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.

 

Citeşte mai multe despre:   Parlamentul European