Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Satele românești, strivite sub presiunea marilor exploatații agricole, cu sprijin de la București. Cum au ajuns banii europeni la marii latifundiari, deveniți brusc contestatarii Uniunii Europene

Satele românești, strivite sub presiunea marilor exploatații agricole, cu sprijin de la București. Cum au ajuns banii europeni la marii latifundiari, deveniți brusc contestatarii Uniunii Europene

Un articol de: Redacția B1.ro - 25 Mai 2019, 20:54
Externe

Uniunea Europeană a alocat sume considerabile pentru dezvoltarea mediului rural, dar satele românești au tot continuat să se depopuleze. Iar explicația e cum nu se poate mai simplă: autoritățile de la București au avut grijă să direcționeze acești bani mai ales către anumiți clienți. Și, culmea, fix printre acești clienți îi regăsim azi pe contestatarii Uniunii Europene.

În România sunt milioane de gospodari care dețin câteva petece de pământ, în vreme ce latifundiarii (firme românești și străine) dețin exploatații de mii de hectare. Între ei, aproape 200.000 de fermieri mijlocii.

94,6% din exploatațiile agricole românești sunt ferme mici, de subzistență, și doar 0,1% sunt ferme mari, arată datele citate de lantulalimentar.ro.

Și unde sunt active aceste mari exploatații agricole se află satele cele mai sărace din România. Un studiu al Academiei Române, elaborat în 2015 în colaborare cu USAMV Timișoara, arată că marile exploatații din zonele de câmpie ale țării duc la sărăcirea satelor din arealul respectiv. 

Cum s-a ajuns la această situație? Și care a fost rolul autorităților de la București?

Marii fermieri influențează deciziile politice, mai ales în ce privește relația cu Uniunea Europeană, scrie lantulalimentar.ro. 

În toate marile dosare, reprezentanții României s-au exprimat sau au votat împotriva unor inițiative europene care vizau: plafonarea subvențiilor agricole la un maximum de 100.000 de euro/exploatație, interzicerea utilizării unor pesticide ( neonicotinoide ) în câmp deschis, interzicerea utilizării ierbicidelor pe bază de glifosat, etc. Îi regăsim pe anumiți decidenți români ( din guvern, din foruri științifice, din parlamentul european) susținând poziții favorabile marilor exploatații agricole din sectorul vegetal, chiar dacă utilizarea neonicotinoidelor, de pildă, a fost declarată de forurile europene periculoasă pentru populațiile de albine, apicultorii români reclamând deseori acest lucru, inclusiv prin structurile asociative.

Împărțirea banilor europeni alocați atât din Fondul European de Garantare Agricolă ( FEGA ), cât și din FEADR ( Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ) a fost făcută de autoritățile de la București în funcție de interesele marilor exploatații agricole. România a alocat printre cele mai mari procente din toate țările comunitare pentru ”Dezvoltare rurală”, 40%, adică pentru proiecte finanțate din fonduri europene, bani care au ajuns în mare parte în conturile marilor ferme. Procentul de 60% rezervat plăților directe a fost împărțit la cele 9.000.000 de ha eligibile, cele mai grase subvenții încasându-le cei cu suprafețe mari.

Dacă satele românești s-au depopulat, o cauză a fost și direcționarea slabă de către autoritățile românești a banilor europeni către locuitorii satelor, este concluzia articolului lantulalimentar.ro.

Citeşte mai multe despre:   uniunea europeana
 
 
 
Loading...