Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Speranțe tot mai mici pentru oprirea luptelor în Nagorno-Karabah. Azerbaidjan cere retragerea forțelor armene din enclavă, iar Armenia spune că autodeterminarea e o „linie roșie”

Speranțe tot mai mici pentru oprirea luptelor în Nagorno-Karabah. Azerbaidjan cere retragerea forțelor armene din enclavă, iar Armenia spune că autodeterminarea e o „linie roșie”

Un articol de: Vladimir Ionescu - 16 Oct 2020, 00:08
Speranțe tot mai mici pentru oprirea luptelor în Nagorno-Karabah. Azerbaidjan cere retragerea forțelor armene din enclavă, iar Armenia spune că autodeterminarea e o „linie roșie” foto: Hepta.ro / Sputnik / Mikhail Voskresenskiy Externe

Speranțele privind un acord umanitar de încetare a focului, care să pună capăt luptelor pentru Nagorno-Karabah, s-au redus semnificativ joi, când bilanțul deceselor a continuat să capete amploare, iar Armenia și Azerbaidjan s-au acuzat reciproc încă o dată de lansarea unor noi atacuri, relatează Reuters.

Președintele Azeribadjanului a subliniat că forțele armate ale țării sale vor prelua controlul tuturor regiunilor care înconjoară muntele de demarcație, în cazul în care Armenia va continua să „acționeze negativ”.

De partea cealaltă, Armenia a acuzat aliatul Azerbaidjanului, Turcia, că nu permite aeronavelor care transportă ajutoare de urgență să intre în spațiul său aerian, în ciuda temerilor referitoare la un posibil dezastru umanitar.

Armistițiul intermediat sâmbătă de Rusia a avut scopul de a le permite celor două tabere ostile să facă schimb de prizonieri, dar și de trupuri ale celor uciși. Chiar și așa, înțelegerea a avut un impact prea mic în ceea ce privește luptele din interiorul și dimprejurul Nagorno-Karabah, regiune care la nivel internațional este recunoscută drept parte a Azerbaidjanului, dar care este populată și guvernată de etnici armeni.

Câteva sute de persoane au fost ucise în cele mai aprinse ciocniri ale conflictului lung de decenii după războiul purtat pentru Nagorno-Karabah în anii 1990, când și-au pierdut viața în jur de 30.000 de persoane.

Eșecul armistițiului a alimentat îngrijorările legate de gazoductele din Azerbaidjan, care transportă petrol și gaze naturale către piețele internaționale, și a stârnit temeri cu privire la faptul că Turcia sau Rusia ar putea fi atrase într-un conflict mai larg.

Totuși, miniștrii de Externe din Rusia și Turcia au convenit telefonic că o rezoluție pașnică este singura opțiune, a transmis agenția de presă RIA.

Azerbaidjan cere retragerea forțelor armene din Nagorno-Karabah și includerea Turciei în procesul de mediere

 

Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, susține că procesul de pace poate începe abia atunci când Turcia va fi inclusă în eforturile de mediere, ce sunt conduse de multă vreme de Statele Unite, Rusia și Franța.

„Turcia joacă un rol aici și acela este dreptul Turciei. Așa a fost din punct de vedere istoric”, a afirmat Aliyev pentru postul turcesc NTV.Mircea Badea şi-a arătat WhatsApp-ul la televizor, iar oamenii N-AU PUTUT CREDE când au văzut ce are în conversaţii

El susține că nu a pledat pentru o soluție militară, dar că forțele azere ar putea lua toate cele cinci regiuni majore din Nagorno-Karabah dacă Armenia nu prezintă un calendar clar pentru retragerea din regiune. În jur de 40 de așezări deja au fost „eliberate de ocupanți”, a adăugat Aliyev.

Autodeterminarea este o „linie roșie”, spune Armenia

 

Nikol Pashinyan, premierul Armeniei, susține că țara sa este gata să implementeze prevederile armistițiului, dar că autodeterminarea pentru Nagorno-Karabah – care a scăpat de sub control azer odată cu destrămarea Uniunii Sovietice – este o „linie roșie” care nu poate fi depășită.

 

Citeşte mai multe despre:   Azerbaidjan,   Armenia