Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Externe Un profesor de teologie ortodoxă, după reconvertirea Hagiei Sophia în moschee: „Erdogan nu vrea să domine doar lumea islamică” / „Sfânta Înțelepciune”, într-un documentar grandios, pe B1 TV

Un profesor de teologie ortodoxă, după reconvertirea Hagiei Sophia în moschee: „Erdogan nu vrea să domine doar lumea islamică” / „Sfânta Înțelepciune”, într-un documentar grandios, pe B1 TV

Un articol de: Vladimir Ionescu - 13 Aug 2020, 20:54
Un profesor de teologie ortodoxă, după reconvertirea Hagiei Sophia în moschee: „Erdogan nu vrea să domine doar lumea islamică” / „Sfânta Înțelepciune”, într-un documentar grandios, pe B1 TV foto: Hepta.ro / Abaca Press / AA/ABACA Externe

Retransformarea Hagiei Sophia în moschee a fost interpretată în diverse feluri de către comunitatea internațională, iar una dintre explicații înfățișează un regim Erdogan care încearcă să desprindă Turcia de trecutul kemalist și să o așeze pe o direcție neo-otomanistă. În orice caz, anularea statutului de muzeu, pe care l-a avut timp de aproape un veac, a stârnit reacții virulente pe scena globală, în special în zona creștin-ortodoxă – construită în secolul al VI-lea A.D. la ordinul Împăratului Iustinian I, „Sfânta Înțelepciune” a fost principalul reper al credinței bizantine preț de câteva secole, deși istoria lăcașului a început ceva mai devreme în istorie.

B1 TV difuzează, în exclusivitate, documentarul “HAGIA SOFIA, ÎNTRE CREȘTINISM ȘI ISLAMISM”, vineri, 14 august, de la ora 22.00 și duminică, 16 august, ora 16.00.

De la inaugurarea sa ca bazilică și simbol al creștinismului răsăritean, în 537 A.D, Hagia Sophia a fost, printre altele, locul în care erau încoronați împărații bizantini. Monumentul a servit drept catedrală a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol până în anul 1453, când mărețul oraș cădea sub armele trupelor otomane conduse de Sultanul Mehmed al II-lea, cunoscut și ca Mahomed al II-lea Cuceritorul. Odată cu copleșirea bizanțului, otomanii au transformat Hagia Sophia în moschee, statut pe care l-a avut până la în secolul XX. În anul 1934 avea să fie inagurată drept muzeu, ca parte din reformele lui Mustafa Kemal Ataturk pentru secularizarea și modernizarea noii Republici Turce.

Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Konstantin Nikolakopoulos, profesor de teologie ortodoxă la Universitatea Ludwig Maximilian din München, a comentat șirul evenimentelor. Întrebat cum evaluează sentinţa tribunalului administrativ suprem din Turcia, de a permite folosirea Hagiei Sophia pe post de moschee, el a răspuns: „Creştinii ortodocşi sunt dezamăgiţi. Desigur, ne-am aşteptat la o astfel de sentinţă. Dar în esenţă nu a fost vorba aici de o chestiune religioasă. Sentinţa se înscrie într-un şir al politicii provocărilor, pe care preşedintele Turciei, Erdogan, o promovează în ultimii ani. El a fost conştient că această transformare a Hagiei Sophia îi loveşte pe toţi creştinii, mai ales pe ortodocşi. Dar, în cele din urmă, aceasta se îndreaptă împotriva lumii occidentale în totalitate. Este vorba de o demonstraţie de putere. Erdogan nu vrea să domine doar lumea islamică. El vrea de asemenea să demonstreze că Turcia este o mare putere, care nu se teme de nimeni. Desigur, între motive se numără şi naţionalismul şi islamismul fundamentalist”.

Întrebat dacă este vorba de o politică a simbolurilor, Konstantin Nikolakopoulos a explicat: „Cu siguranţă. Nu este vorba doar de o reglare de conturi cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopole. Numai existenţa acesteia este de decenii un motiv de supărare pentru Erdogan. Din această cauză, Patriarhia a avut multe de suportat în ultimii ani”.

Citeşte mai multe despre:   Recep Tayyip Erdogan