Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Fapt divers Azi este ziua în care s-a născut Arsenie Boca. Jurnalul secret al Părintelui Ardealului - 137 de predici şi învăţături

Azi este ziua în care s-a născut Arsenie Boca. Jurnalul secret al Părintelui Ardealului - 137 de predici şi învăţături

Un articol de: Traian Avarvarei - 29 Sep 2020, 15:57
Azi este ziua în care s-a născut Arsenie Boca. Jurnalul secret al Părintelui Ardealului - 137 de predici şi învăţături Fapt divers

Arsenie Boca, cunoscut credincioșilor ca fiind Părintele Ardealului, ar fi împlinit marși, 29 septembrie 2020, 110 ani.

Arsenie Boca, născut la data de 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara și decedat la 28 noiembrie 1989, la Sinaia, a fost un părinte ieromonah, teolog şi artist plastic (muralist) ortodox român, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalităţii sale veneau mii şi mii de credincioşi, fapt pentru care a fost hărţuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Braşov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de Bucureşti), precum şi Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din Bucureşti.

 

 

Studiile și formarea Părintelui Arsenie Boca

 

 

Cunoscut ca fiind Părintele Ardealului, Arsenie Boca este, poate, și cel mai cunoscut duhovnic român. El a lăsat creștinilor numeroase rugăciuni, pilde și chiar leacuri pentru sănătate.

Arsenie Boca s-a născut în Vața de Sus, Hunedoara (pe vremea aceea în Austro-Ungaria). A urmat Liceul naţional ortodox „Avram Iancu” din Brad, Hunedoara, pe care l-a terminat ca şef de promoţie în 1929.

În acelaşi an, Zian Boca (cel care avea să devină Părintele ieromonah Arsenie Boca) se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primeşte - la recomandarea profesorului Nicolae Popoviciu - o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucureşti.BOMBĂ în showbiz! George Burcea și Viviana Sposub au anunțat că vor fi ...

În paralel, audiază cursuri la Facultatea de medicină ţinute de profesorul Francisc Rainer şi prelegerile de Mistică creştină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din Bucureşti.

Fascinat de lucrarea Scara dumnezeiescului urcuş scrisă de Ioan Scărarul o traduce în limba română în doar 5 luni. 

Această traducere nu a văzut lumina tiparului. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredinţat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român, potrivit Wikipedia. Trimis de chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătoreşte la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele româneşti şi greceşti ale Filocaliei. Aici are parte de o experienţă duhovnicească formatoare pentru viaţa de călugăr pentru care optase încă din anii studenţiei de la Sibiu.

În 1935 - ca absolvent al Academiei Teologice - a fost hirotesit citeţ şi ipodiacon. Pe 11 septembrie 1936 este hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov). În Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat la treapta preoţească şi numit stareţ al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbând înfăţişarea locurilor.

Deja din 1940 declanşează la Mănăstirea de Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit „mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta”, de inspiraţie naţionalist-legionară, despre care Nichifor Crainic spunea: „Ce vreme înălţătoare când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!”

Devine renumit ca mare duhovnic, părintele Cleopa va încerca să ia legătura cu el prin scrisori interceptate şi confiscate de Securitate.

De altfel, Răprintele Arsenie Boca a fost arestat în mai multe rânduri de Securitate pentru o așa zisă participare activă la Mişcarea Legionară. 


 

Jurnalul secret al lui Arsenie Boca conţine 137 de predici şi învăţături nepublicate în timpul vieţii

 

 

 

Caietul cu învățături datează din anii 1946–1950, are circa 270 de pagini, și a fost scris pe vremea în care era călugăr la mănăstirile Brâncoveanu şi Prislop.

Arsenie Boca nu a mai apucat să publice manuscrisul păstrat în aşezământul de la Sinaia, însă au făcut-o urmaşii săi, în 2006,  potrivit Adevarul.ro.

„Toate cele 137 de cuvinte duhovniceşti, de dimensiuni şi extensiuni diferite, s-au născut în liniştea chiliei Părintelui Arsenie de la stăreţia veche a sfintei mănăstiri de la Sâmbăta de Sus cu vedere spre munţii Făgăraşului şi în taina chiliei Părintelui Arsenie de la sfânta mănăstire Prislop, cu deschidere înspre dealurile Prislopului şi au fost scrise „cu timp şi iară timp" între 25 noiembrie 1946 şi 27 martie 1950", afirmau edittorii volumului Cuvinte Vii, care cuprinde textele scrise de Arsenie Boca.

Iată ce scria Arsenie Boca despre viaţă și post

„Când viaţa aceasta e încurajată de statornicia bogăţiei, de negrija întâmplărilor, omul se strică; iar o viaţă stricată de patimi strică şi mintea, care, odată stricată, nu mai deosebeşte adevărul de minciună sau binele de rău, ci le zice tocmai întors: răului bine şi minciunii adevăr". (30.I.949, Prislop).

„Deci nouă ne trebuie post, pentru înfrânarea patimilor, pentru subţierea minţii, pentru sporirea în noi a Duhului Sfânt, care ne descoperă căile mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiag de drum prin viaţa aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, în care trebuie să ne deprindem de-aici. Dar să nu ţinem postul într-un înţeles îngust. Căci sunt unii care cred că a nu mânca carne, şi cele asemenea, ar fi tocmai de ajuns ca să se cheme că ai postit. Nu mănânci carne de porc, dar carne de om mănânci: clevetind, muşcând cu gura, osândind cu vorba şi ucigând cu gândul”.

Citeşte mai multe despre:   Arsenie Boca,   Manastirea Prislop