Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri High-Tech ACTioneazA acum, altfel apare Fratele cel Mare: Cum sugrumă ACTA accesul liber la informație (VIDEO)
Exclusiv online

ACTioneazA acum, altfel apare Fratele cel Mare: Cum sugrumă ACTA accesul liber la informație (VIDEO)

Un articol de: Andrei Stan - 02 Feb 2012, 14:07
Foto: Aaron Balazs Galerie foto (1) High-Tech

Anul 2012 a început cu un eveniment de maximă importanță atât pentru români cât și pentru întreaga planetă. Este vorba despre semnarea controversatului tratat ACTA (inclusiv de România), prin care se dorește, în teorie, combaterea pirateriei pe internet și o mai bună protejare a proprietății intelectuale.

Însă dacă tratatul ACTA va fi pus în practică, internetul așa cum îl știm va dispărea odată cu libertatea informației, și va intra în scenă o cenzură și o monitorizare a informației private care l-ar face de rușine și pe Fratele cel Mare al lui Orwell – am putea trăi un totalitarism al internetului, dictat de marile corporații, adică de o mână de companii de pe planetă.

Controversata lege de reglementare a internetului a fost aspru ctiticată de oameni de pe întreaga planetă inclusiv de hacktiviștii de la Anonymous, celebra rețea internațională descentralizată de persoane preocupate de promovarea accesului la informație, libertatea cuvântului și transparență.

Rețeaua de hacktiviști a devenit cunoscută în întreaga lume în decembrie 2010, după ce a reușit să spargă site-urile Visa și MasterCard în semn de protest față de arestarea lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks. Iar acum au intervenit și în țara noastră, printr-un mesaj transmis poporului român de luptă împotriva controversatului tratat ACTA.

De asemenea, după arestarea fondatorului MegaUpload.com au orchestrat și pus în practică cel mai serios atac informatic din istorie – au doborât pe rând mai multe site-uri, printre care cel al FBI-ului, al Departamentului American de Justiție, Universal Music Group, Motion Picture Association of America, Asociația Caselor de Discuri din America, iar săptămâna trecută au șters complet site-ul CBS.

Despre toate acestea în rândurile de mai jos.

Ce este ACTA?

Pentru a putea analiza cum se cuvine subiectul trebuie să știm mai întâi ce înseamnă ACTA și cum ar afecta implementarea sa libertatea de exprimare de pe internet, pornind totuși de la niște principii considerate valide privind combaterea pirateriei online. 

Click aici pentru a citi documentul ACTA în format PDF


ACTA, acronimul de la Anti-Counterfeiting Trade Agreement, este un acord plurilateral al cărui principal scop este stabilirea unor standarde internaționale pentru protejarea proprietății intelectuale. Prin acest tratat se dorește stabilirea unui cadru legal pentru combaterea contrafacerii bunurilor și a infrigement-ului privind drepturile de autor.

Dar aceleași prevederi ale ACTA  vin și cu măsuri extrem de controversate pentru îndeplinirea acestor obiective, măsuri demne de un sistem totalitar: este vorba despre monitorizarea calculatoarelor și a telefoanelor mobile ale tututor celor care utilizează internetul.

Persoanele fizice obișnuite vor putea fi verificate fără drept de apel, pentru a afla dacă împărtășesc materiale cu licență. Aici intră inclusiv supravegherea conversațiilor de pe Yahoo Messenger și de pe e-mail.

Printre măsurile care ar putea fi luate în cazul celor depistați că încalcă prevederile tratatului se numără amendarea ”infractorului” sau chiar condamnarea sa la închisoare. De aici și controversa – libertatea de exprimare și libertatea informației ar putea fi grav afectate dacă acest tratat intră în vigoare, cu toate că în principiu e nevoie de o reglementare privind drepturile de autor pe internet. Doar că nu așa.

Totuși, față de versiunea inițială a documentului ACTA, actuala sa formă este ceva mai diferită în sensul că anumite prevederi considerante aberante au fost scoase, între timp, din tratat. Printre acestea se numără deconectarea de la net a utilizatorilor care împărtășesc în mod repetat conținut protejat de drepturile de autor. Uniunea Europeană a respins această propunere și alte asemenea idei controversate precum interzicerea folosirii telefoanelor mobile cu cameră în sălile de cinema.

Mai multe informații despre ACTA în clipul de mai jos:
Embed:

Tratatul a fost semnat și de autoritățile române, pe 26 ianuarie. România s-a alăturat astfel celorlalte țări semnatare ale ACTA: la 1 octombrie 2011 au semnat documentul Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Statele Unite.

În ianuarie 2012 tratatul ACTA a fost semnat și de 22 de state ale Uniunii Europene, aducând numărul total al semnatarelor la 31 de țări. Există însă și țări europene care au refuzat să semneze documentul, deoarece îl consideră prea dur. Este vorba despre Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia.

Cei care susțin tratatul ACTA, în special marile companii și corporații din show-biz-ul internațional, spun că acordul este un răspuns la ”creșterea cantității de produse contrafăcute și a piratării operelor protejate prin copyright”.

De cealaltă parte, oponenții tratatului ACTA îl contestă vehement din cauza faptului că punerea sa în practică ar avea consecințe grave asupra drepturilor civile și digitale fundamentale ale oamenilor, inclusiv libertatea expresiei și sunt în mod evident un atac la viața privată a tuturor prin monitorizarea de tip Big Brother a activității oamenilor pe internet și a telefoanelor.

Orice informație împărtășită de oricine pe net nu ar mai fi privată, totul ar trece prin filtrul providerilor de internet, care vor fi și ei monitorizați la rândul lor de alte instituții, pentru a afla dacă nu cumva găzduiesc pe serverele lor informații/fișiere contrafăcute/piratate.

Există alternative la ACTA

Cum ar mai putea funcționa în cazul aplicării ACTA site-uri ca YouTube, Twitter sau Facebook, care trăiesc tocmai din sharing-ul de informații video, foto, audio sau scrise? De asemenea, ce ar mai fi internetul fără posibilitatea de a împărtăși fișiere cu prietenii tăi (fără a încerca să le vinzi, bineînțeles)? E adevărat, e nevoie de o reglementare a informațiilor făcute publice pe internet, dar nu prin măsuri de tip Big Brother, închisoare sau tăierea accesului la net a oricui împărtășește informații pe acest mediu de comunicare, cel mai important al omenirii.

Iată ce spun și fondatorii site-ului de file sharing ThePirateBay, tocmai condamnați la închisoare și la amenzi uriașe de autoritățile suedeze:  

”Toți cei implicați în ThePirateBay au fost implicați la un moment dat în tot ceea ce înseamnă proiecte faimoase de scurgeri de informații până la ajutorarea revoluționarilor din primăvara arabă. Am găsit corupție peste tot în lume. Am promovat oportunitățile egale pentru toate țările din lume inclusiv cele sărace. Am zdrobit monopolul informațiilor”.

”Cei apropiați nouă, inclusiv cei care au ajutat la crearea ThePirateBay, au fost menționați ca posibili câștigători ai Premiului Nobel pentru Pace. Nu spun asta ca să ne lăudăm, ci ca să mă asigur că oamenii înțeleg cine procedează bine în acest caz. Până acum industria show-biz-ului nu a ajutat pe nimeni în afara de ei înșiși”, a declarat Peter Sunde, poreclit Brokep, unul dintre fondatorii ThePirateBay, care tocmai a fost condamnat la 8 luni de închisoare și plata a milioane de euro despăgubiri de către Curtea Supremă a Suediei, care a respins pe 1 februarie 2012 apelul la sentința din noiembrie 2010.

Google este unul dintre giganții internetului care se opune tratatului ACTA. Mai mult, nu se mulțumește cu proteste, vine și cu soluții la legea SOPA-PIPA, corespondentul american al ACTA. Astfel, alternativa Google la SOPA-PIPA, este OPEN – Online Digital Protection and Enforcement of Trade (Protecția digitală online și sancționarea comerțului), un proiect al judecătorului republican Darrel Issa.

OPEN este considerat mult mai prietenos deoarece există instituții legale internaționale, printre care și Comisia Comerțului Internațional care ar supraveghea problema pirateriei din lumea virtuală a internetului. Și alte site-uri care resping SOPA, printre care Reddit PIPA, s-au alăturat Google declarându-și suportul pentru OPEN.

Ce sunt SOPA și PIPA:
Embed:

Anonymous atacă, Wikipedia și-a închis porțile pentru o zi, DEX online s-a alăturat și el mișcării

La începutul acestei analize a ceea ce înseamnă ACTA spuneam că tratatul nu a fost deloc bine primit de hacktiviștii de la Anonymous. Iar represaliile hackerilor nu s-au lăsat așteptate. Mai întâi, pe 20 ianuarie au pus în practică cel mai mare atac informatic al lor de până acum. ”Represaliile” piraților cibernetici au avut loc după ce FBI-ul a făcut o razie la site-ul de file sharing MegaUpload, în urma căreia au fost arestate mai multe persoane din întreaga lume, printre care și fondatorul său, Kim Dotcom.

Cel mai mare atac al piraților cibernetici de la Anonymous s-a soldat cu ”doborârea” mai multor site-uri printre care cel al FBI-ului, al Departamentului American de Justiție, Universal Music Group, America Motion Picture Association of America și Asociația Caselor de Discuri din America.

Apoi cei de la Anonymous, printre care se află și hackeri români, a transmis românilor un mesaj pe internet. Acum aceştia ne avertizează că Acordul Comercial împotriva pirateriei, semnat pe 26 ianuarie şi de România, pune în pericol libertatea de exprimare pe internet.

În clipul postat pe Youtube, hackerii de la Anonymous îşi exprimă solidaritatea cu românii pe care-i avertizează că Acordul Comercial pentru combaterea Pirateriei reprezintă în opinia lor "primul pas în direcţia unei dictaturi fasciste globale".

După părerea celor de la Anonymous, acordul ACTA reprezintă începutul îngrădirii libertăţii de gândire.

„În timp ce dreptul nostru de a împărtăşi şi de a primi liber informaţia ne este luat de ACTA, trebuie sa ne dăm seama că acesta este doar primul pas în directia unei dictaturi fasciste globale, care ne va îngrădi libertatea de exprimare, minţile noastre şi, în cele din urmă, dreptul nostru de a trăi pe acestă planetă. Nu vă fie frică, Anonymous este alături de voi. Nu suntem un grup, nu suntem o organizaţie de niciun fel. Suntem oameni de pe Internet, care luptă împotriva sclavagismului economic şi monetar. Ridicaţi-vă şi faceţi-vă vocile auzite. Informaţi-vă. Căutaţi ACTA pe Google şi aflaţi ce înseamnă. Noi suntem Anonymous, treziţi-vă!,"  spun cei de la Anonymous.

Anonymous, al doilea mesaj adresat românilor
Embed:

DEXonline, Mozilla și Wordpress protestează față de SOPA

Site-ul Wikipedia și-a închis pe 18 ianuarie 2012 varianta în limba engleză în semn de protest față de legea împotriva pirateriei pe Internet, aflată atunci în dezbatere în Congresul american.

Legea împotriva Pirateriei Online, Stop Online Piracy Act” (SOPA), şi cea privind protecţia proprietăţii Intelectuale sunt destinate să combată vânzarea produselor americane piratate în alte state.

La protest, pe lângă enciclopedia online, s-au alăturat site-uri ca Reddit, FailBlog, Wordpress, PayPal, Mozilla, Amazon, eBay și chiar site-ul românesc Dexonline.ro și Fundația Pentru Software Liber.

Dexonline a afișat pe durata întregii zile un mesaj prin care și-a explicat demersul: “DEX online susține greva anti-SOPA din Statele Unite. SOPA și PIPA sunt legi care vor conferi trusturilor media puteri fără precedent în îngrădirea libertății de exprimare pe Internet. Dacă aceste legi trec, ne putem aștepta la legi similare și în Uniunea Europeană în viitorul apropiat. Pe 18 ianuarie, DEX online va afișa un mesaj de protest pe fiecare pagină”.

Congresul SUA amână decizia în cazul SOPA. Raportorul european demisionează din cauza ACTA

La o zi după după ce aproape 10.000 de site-uri din întreaga lume, printre care Wikipedia, Reddit, Google, Mozilla, Wired, Boing Boing și altele au protestat față de legea privind pirateria, opt politicieni americani susținători ai SOPA și PIPA (Protect Intellectual Property Act) și-au retras acordul pentru această lege.

Apoi, pe 20 ianuarie, senatul american a amânat luarea unei decizii în cazul controversatului proiect de lege privind combaterea pirateriei din mediul online. Decizia este considerată o victorie de moment pentru companiile din mediul virtual şi pentru susținătorii lor, care au protestat în număr extrem de mare față de noile legi.

„Am ascultat plângerile şi iau foarte în serios îngrijorarea protestatarilor”, a declarat Lamar Smith, preşedintele comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor şi autorul controversatului proiect legislativ SOPA, legea împotriva pirateriei online.

Pe 27 ianuarie, a venit rândul Europei. Raportorul european al ACTA, europarlamentarul Kader Arif, a demisionat din funcție la o zi după ce toate statele Uniunii Europene au semnat tratatul. Oficialul și-a motivat decizia spunând că nu dorește să participe la mascarada reprezentată de de acest tratat. Arif susține că nu a existat niciun fel de transparență a tratatului iar societatea civilă nu a fost consultată în privința acestuia. Kader Arif a concluzionat că semnarea tratatului ACTA de către statele membre UE va afecta libertatea cetățenilor.

Ce se întâmplă cu ACTA acum? Intră sau nu în vigoare?

Cel mai probabil va exista o lege / tratat / acord pentru combaterea pirateriei online, care însă nu va reprezenta o dictatură fascistă pe internet așa cum prevede actuala formă a documentului ACTA.

Între timp tratatul ACTA, privind combaterea pirateriei pe internet, semnat de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, nu va intra în vigoare până când nu va fi aprobat de Parlamentul European.

Decizia instituției europene este programată pentru iunie anul curent. Cetățenii sunt rugați să facă lobby pe lângă europarlamentari pentru ca aceștia să dea aviz negativ tratatului.

Până atunci, utilizatorii internetului de pe întreaga planetă își fac auzite vocile prin petiții online sau alte metode, prin care deja au reușit să sensibilizeze politicienii atât americani cât și europeni. Cei care nu sunt de acord cu prevederile ACTA pot semna această petiție sau altele similare. În caz contrar, după cum arată în prezent situaţia, riscă să asiste la transformarea internetului în cel mai mare Big Brother, care ar face de rușine și imaginația lui George Orwell.

Autor: Florin Tulbure, B1.ro
Citeşte mai multe despre:   drepturi de autor,   Anonymous,   internet,   Drepturile Omului