Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Monden Cine au fost sfinții Constantin și Elena, prăznuiți în 21 mai și de Biserica Ortodoxă, și de cea Catolică

Cine au fost sfinții Constantin și Elena, prăznuiți în 21 mai și de Biserica Ortodoxă, și de cea Catolică

Un articol de: Maria Zărnescu - 21 Mai 2020, 08:05
Cine au fost sfinții Constantin și Elena, prăznuiți în 21 mai și de Biserica Ortodoxă, și de cea Catolică FOTO: Pixabay.com Monden

Astăzi, atât Biserica Ortodoxă cât și cea Catolică îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena. Data de 21 mai este una de mare sărbătoare la români, având în vedere și numeroasele zile onomastice care au loc astăzi și bucurându-se de buchete inedite de flori și cadouri speciale.

Istoria Sinților Împărați Constantin și Elena este una plină de laude, Împăratul Constantin fiind cel căruia i se datorează legalizarea religiei creștine în vremea Imperiului Roman.

Cine au fost Sinți Constantin și Elena sărbătoriți de Biserica Ortodoxă și Catolică

Potrivit Historia.ro, în iulie 306, armata îl proclamă drept împărat pe Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus.

Un susținător al religiei creștine, Constantin a sprijinit în numeroase rânduri biserica, prin subvenții sau scutiri de taxe. În 312 Împăratul Constantin se convertește oficial la religia creștină, iar în 313 a promulgat „Edictul de la Milano” prin care persecuțiile la adresa creștinilor din Imperiul Roman au fost interzise. Edictul a fost unul de toleranță, ce nu a făcut însă din creștinism o religie de stat în vreme Imperiului Roman. În 337, Constantin este botezat creștinește.

Elena, mama acestuia a fost unul dintre cei mai mari apărători ai creștinilor. În timpul domniei fiului său, Constantin, ea a fost alături în diferite moduri, de populația creștină din Imperiul Roman. Potrivit sursei citate anterior, despre Elena se spune că ar fi mers, alături de o solie oficială în căutarea Sfintei Cruci la Ierusalim. Se spune însă că în timpul expediției sale, aceasta a și găsit Crucea.

Pentru meritele și ajutorul adus bicericii, Împărații Constantin și Elena au fost canonizați și sunt anual sărbătoriți, la data de 21 mai atât de către Biserica Ortofoxă cât și de cea Catolică.

Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena

Este o zi de sărbătoare atât pentru Biserica Catolică cât și pentru cea Ortodoxă, iar astfel munca este interzisă la data de 21 mai. Fiind o sărbătoare celebrată la finalul lunii mai, în popor se spune că există o serie de tradiții și superstiții pe care românii le respectă în această zi, pentru mai mult spor în agricultură și în gospodărie.

O superstișie populară spune că în anumite regiuni ale țării, este ultima zi din an în care se mai poate sămăna porumb. Mai mult decât atât, este una dintre zilele de sărbătoare în care gospodarii nu merg la câmp și nici nu realizează treburile agricole, pentru că se spune că astfel ar aduce pagubă în recolta care ar urma să se coacă pe timpul verii.

O altă tradiție spune că dacă podogrenii vor munci în această zi de sărbătoare, graurii se vor coborâ asupra recoltei și vor mânca strugurii înainte ca măcar aceștia să apucă să fie gata de cules.

În zonele de deal și de munte din România, data de 21 mai semnifica și momentul din an în care păstorii decid cine urmează să le fie cioban în acel sezon, unde vor fi amplasate stânele și ce câini de pază vor alege pentru perioada pășunatului.

Tradiția spune că este și o zi în care se pot alunga ghinionul și duhurile rele, iar femeile tămâie și stropesc casa, dar și zonele din împrejurimi cu aghiasmă.