Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Politică Miniștrii Afacerilor Externe din România și Ungaria, conferință de presă comună la București. Aurescu: Să ieșim din logica provocărilor și a confruntării / Partea română nu și-a dat acordul pentru investițiile ungare din Ardeal (VIDEO)

Miniștrii Afacerilor Externe din România și Ungaria, conferință de presă comună la București. Aurescu: Să ieșim din logica provocărilor și a confruntării / Partea română nu și-a dat acordul pentru investițiile ungare din Ardeal (VIDEO)

Un articol de: Vladimir Ionescu - 26 Mai 2020, 11:23
Miniștrii Afacerilor Externe din România și Ungaria, conferință de presă comună la București. Aurescu: Să ieșim din logica provocărilor și a confruntării / Partea română nu și-a dat acordul pentru investițiile ungare din Ardeal (VIDEO) Foto: Inquam Photos / Octav Ganea Politică

Bogdan Aurescu și Peter Szijjarto, miniștrii Afacerilor Externe din România și Ungaria, susțin o conferință de presă comună, marți, la București. Dacă demnitarul ungar a cerut o relație bazată pe „înțelegere”, cel român a făcut apel la „reținere” și „discernământ”, explicând că eventuale declarații provocatoare, mai ales în perioada în care ne apropiem de centenarul Tratatului de la Trianon, ar putea deteriora relația bilaterală, care trebuie să se deruleze în spriritul parteneriatului strategic dintre cele două state, ambele membre UE și NATO deopotrivă, dar și în logica unei bune vecinătăți. Totodată, Bogdan Aurescu a vorbit și despre programul economic demarat de Ungaria în România, mai precis în Ardeal și în așa-zisul Ținut Secuiesc, și a subliniat că Bucureștiul nu a încuviințat un astfel de demers, dar a transmis că partea română și partea ungară se vor așeza la discuții pentru a lămuri subiectul.
 

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, face apel la reținere și discernământ

 

„Parteneri strategici, state membre ale UE, state aliate în cadrul NATO. O logică de parteneriat, în accepțiunea oricui, este cu siguranță aceea care evită cu orice preț și mai ales în momentele critice escaladarea. De aceea, România este profund interesată să ieșim din logica provocărilor și a confruntării și propunem crearea premiselor conturării unei relații româno-ungare constructive, civilizate, moderne, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relația bilaterală climatul de încredere și de respect reciproc. De aceea, între noi există o relație foarte bună, pe care am construit-o cu multă vreme în urmă, așa încât să putem să construim relației bilaterale o traiectorie corespunzătoare parteneriatului nostru strategic”, a declarat Bogdan Aurescu.

Ministrul român al Afacerilor Externe a subliniat că România dorește „o abordare pozitivă a relației cu Ungaria, ca buni vecini. Ne dorim să acționăm împreună în baza principiilor din tratatul politic din 1996, în baza declarației de parteneriat strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002. De aceea am făcut și facem apel la reținere, la discernământ și pledăm, în special în actualul context, care este marcat de efectele nocive ale crizei COVID-19, care afectează toți cetățenii statelor noastre, pentru implicarea deplină și reală, în construirea unei relații de bună vecinătate și de parteneriat strategic autentic, care să fie în avantajul reciproc al statelor noastre și al cetățenilor români și ungari, indiferent de etnia acestora”.KAUFLAND / LIDL / CARREFOUR / PROFI / MEGA IMAGE / AUCHAN. ANUNŢUL CE AFECTEAZĂ TOŢI CLIENŢII DIN ROMANIA

„Obiectivele României vizează consolidarea relației bilaterale, printr-o abordare pragmatică și constructivă. În vederea identificării unor proiecte reciproc avantajoase, dorim să punem accent pe dinamizarea cooperării economice, pe aprofundarea cooperării sectoriale în baza proiectelor realizate sau care sunt în curs de realizare, îndeosebi în domenii precum infrastructura sau energia, dar și pentru identificarea de noi oportunități de cooperare, precum și continuarea dialogului privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din cele două țări”, a adăugat Bogdan Aurescu.

De aceea, spune demnitarul român, „un prim semnal concret al dorinței părții ungare de a adopta o atitudine contructivă în țara noastră este ca în perioada imediat următoare, așa cum i-am spus direct și sincer domnului ministru, este ca oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu facă declarații publice contrare spiritului parteneriatului nostru strategic, în așa fel încât să respectăm logica acestui parteneriat strategic, a tratatului politic de bază și manifestând în același timp respect pentru ordinea constituțională din România”.

„Orice fel de astfel de declarații, în contextul acestei perioade care marchează, la 4 iunie, aniversarea sau comemorarea Tratatului de la Trianon, va duce la deteriorarea relației bilaterale, iar noi nu ne dorim acest lucru. Am discutat și despre semnificația acestui moment de pe 4 iunie. Pentru România, Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfințirea juridică la nivelul relațiilor internaționale a actului de importanță cu adevărat primordială a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare a națiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referință al creării statului român unitar modern. Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalități de sărbătorire sau de comemorare a evenimentelor istorice (...) doar că pentru noi acest moment are o altă semnificație. Este o semnificație secundară față de semnificația lui 1 Decembrie 1918”, a subliniat ministrul Bogdan Aurescu.

La rândul său, Peter Szijjarto a declarat: „Ca națiune de peste o mie de ani așteptăm respect și colaborarea cu România să fie construită pe înțelegere. E mai bine să fim în relații bune decât rele. E în interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari din Transilvania. Un exemplu sunt relațiile cu Slovenia și Croația. Să căutăm ceea ce ne leagă, respectiv comunitățile maghiare de aici și comunitatea română din ungaria și acestea pot fi o legătură. Colegii din România să privească maghiarii din Transilvania ca pe o legătură solidă. Noi astfel privim comunitatea română. Guvernul nostru de cinci ori a mărit sprijinul oferit comunității românești din Ungaria. Avem și lege pentru minorități și sunt în proprietatea lor toate mijloacele care privesc minoritatea respectivă”.

 


Vizita lui Peter Szijjarto, într-un moment în care relațiile dintre România și Ungaria au părut tot mai tensionate

 

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost amendat, în 20 mai, de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, după ce a acuzat PSD că se „luptă în birourile secrete ale Parlamentului ca să dea Ardealul ungurilor”. Șeful statului făcea această afirmație în contextul în care Camera Deputaților adopta tacit o propunere legislativă pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc. Totuși, după poziționarea dură de la Cotroceni, Senatul avea să respingă în regim de urgență inițiativă semnată de doi parlamentari UDMR.

Mai mult decât atât, episodul avea să fie completat de un proiect de lege, de această dată adoptat tacit de Senat - și, spre deosebire de cel de autonomie, acesta fusese avizat pozitiv de comisii, în speță de Comisia Juridică pe care o conduce Șerban Nicolae - care prevedea obligativitatea utilizării limbii unei minorități naționale în comunitățile în care etnicii minoritari reprezintă o pondere de peste 20%. De facto, proiectul, care fusese asumat de toți parlamentarii UDMR, fusese interpretat de mulți drept o tenativă de a impune limba maghiară în mai multe zone din Ardeal. În orice caz, și acest proiect avea să fie respins în Camera decizională.

Șirul tensiunilor dintre București și Budapesta nu s-a oprit aici, pentru că, cu ocazia examenelor la istorie din Ungaria, premierul Viktor Orban posta, pe Facebook, o fotografie înfățișând așa-zisa Ungaria Mare, la care era anexat și Ardealul.

Citeşte mai multe despre:   Bogdan Aurescu