Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Politică CORONAVIRUS | Nelu Tătaru: 12 țări au restricții vizavi de români. Alții văd ce noi nu vrem să vedem / Despre decizia CCR: Să tratezi un pacient cu o boală transmisibilă e anticonstituțional (VIDEO)

CORONAVIRUS | Nelu Tătaru: 12 țări au restricții vizavi de români. Alții văd ce noi nu vrem să vedem / Despre decizia CCR: Să tratezi un pacient cu o boală transmisibilă e anticonstituțional (VIDEO)

Un articol de: Mirela Ionela Achim - 13 Iul 2020, 21:08
CORONAVIRUS | Nelu Tătaru: 12 țări au restricții vizavi de români. Alții văd ce noi nu vrem să vedem / Despre decizia CCR: Să tratezi un pacient cu o boală transmisibilă e anticonstituțional (VIDEO) Foto: gov.ro Politică

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a vorbit luni, pentru B1 TV, despre modul în care evoluează epidemia de coronavirus în România și cum am ajuns să avem un număr atât de mare de noi infectări. 9 iulie a marcat un record al cazurilor de îmbolnăviri înregistrate într-un interval de 24 de ore - 614. Ministrul a insistat din nou pe cât de importante sunt regulile de igienă și de distanțare socială și a vorbit despre carantină și izolare, în condițiile în care o lege în acest sens a rămas blocată în Senat. Tătaru a mai vorbit și despre capacitatea sistemului sanitar românesc de a gestiona un eventual număr chiar mai mare de pacienți COVID-19.

Declarațiile ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, pentru B1 TV:

Video will appear shortly. Please disable your ad blocker if you have one.

  • Suntem în stare de alertă, declarată cu atâta greutate. Sistemul medical gestionează un număr crescut de cazuri și gestionează un vid legislativ. Pârghiie care țin de internare, de izolare, de detașarea cadrelor medicale. 
  • Când veneam după experiența Chinei, Italiei, Spaniei, populația respecta regulile, controalele. Odată cu măsurile de relaxare, pe care ni le-am asumat, ele veneau cu niște norme de funcționare atunci agreate și de agenții economici. Dacă nu se mai respectă regulile la fel, vedem acum rezultatele. 
  • Suntem acum pe ascendentul celei de-a doua cocoașe. Gestionăm prin rigurozitatea cadrelor medicale, care se confruntă cu refuzul de internare, de izolare, de tratament. Am recomandat calm, să explice pacienților ce riscuri își asumă. Pacientul semnează dacă vrea să se externeze
  • Ne facem în continuare meseria. Suntem profesioniști. Azi am fost la Galați, unde sunt focare. Ne face să înțelegem că există o relaxare, dar și o expunere crescută pentru persoanlul medical. Există o nerăbdare a fiecărui pacient și o suprasolicitare a personaului medical. 
  • Unii neagă, bagatelizează suferința acestui popor timp de trei luni. Deși ei înșiși nu și-ar dori să li se întâmple. Suferința Covid nu alege. 
  • Lumea a început să se gândească dacă nu revenim la un scenariu al Italiei, al Franței
  • Avem capacitate de tratament la Terapie Intensivă. O problemă ar fi specialiștii. Acum nu-i mai putem detașa cum îi detașam ca în timpul stării de urgență
  • Noi am anticipat foarte multe lucruri, inclusiv creșterea după măsurile de relxare. N-am anticipat lipsa unei legislații. Când am spus că ne-am grăbit, am zis că în martie - aprilie nu vedeam constatatarii, pe cei care îndemnau la nesupunere. Odată cu trecerea vârfului și după măsurile de relaxare din 15 mai, mulți s-au gândit să câștige politic.
  • când s-a văzut o creștere a numărului de cazuri după cele 3 măsuri de relaxare, s-a trecut la un alt registru - o pandemie scăpată de sub control sau prost gestionată
  • E și o dezamăgire a corpului medical, că cineva își bate joc de munca lor după atâtea luni. Și nu numai de ei. De lipsa medicamentelor și a echipamentelor, de expunerea în primele rânduri, de decesele care au urmat, de suferința lor. Acum avem echipamente, medicamente, o capacitatea bună de testare, dar și o parte care calcă peste toată această muncă.
  • În ultima perioadă am putut vedea tot mai multe persoane care bagatelizează. Cum se explică? Faptul că nu am trăit ce au trăit alții. Lucrurile astea n-o să le vedem într-un mod exagerat ca la noi nici în Italia, nici în Spania. Dacă ne uităm în acele țări, vedem cu câtă grijă....
  • În unele țări vedem că ieșirea din izolare înseamnă închisoare. Dacă au părăsit acea izolare care le era impusă. Noi vedem lucrurile subiectiv, dar uitați-vă că cei din afară ne privesc obiectiv și rezultatul e că 12 țări au acum diverse tipuri de restricții vizavi de români. Ar trebui să ne pună niște semne de întrebare. Alții văd ce noi nu vrem să vedem.
  • Ca medic vă spun: prima parte a fost bine gestionată și n-am trăit ce au trăit alții. 
  • Fiecare gândește pentru sine, nu pentru cel din jur.
  • Acum o lună, când începeau acești contestatari, am spus că 90% care au respectat regulile nu au volumul celor 10% care nu le-au respectat și n-o să le respecte. Erau începuturile. Pe acest trend au urcat niște voci cunoscute în statul român. Ele sunt modele care au fost urmate.
  • Noi avem același mesaj al păstrării anumitor reguli. Corpul medical face ce făcea și până acum.
  • Eu nu pot acum decât să merg prin spitale, să fim pregătiți pentru ce poate fi mai rău: gestionarea unei pandemii cu niște pârghii pe care le aveam și nu le mai avem, în contextul în care exista un instinct de conservare, niște modele în afara țării, legi și măsuri. Acum avem și relaxări multiple, avem și nerespectarea unor reguli, și lipsa unei legislații. Dar avem același corp medical. Tratăm în continuare.
  • Dacă nu scade numărul infectărilor, ba chiar creștem, se poate reveni la restricții sau la stare de urgență pentru unele focare? În acest moment nu avem evoluție pentru o stare de urgență. Noi suntem pregătiți pentru 14 zile să avem o evoluție, poate un 700, cu alternanță, dar prelungirea unei stări de alertă e aproape iminentă. Suntem într-o stare în care eram pregătiți de la 1 iulie pentru noi măsuri de relaxare, dar nu mai e cazul.
  • Măsurile de relaxare depind de evoluție, evoluția depinde de sistemul medical, dar și de populație și de agenții economici care trebuie să respecte niște reguli.
  • E posibilă carantinarea unor anumite localități, unor anumite regiuni, dar în general e mecanismul izolării de care avem nevoie. Acel pacient în izolare își consumă boala. Nemergând în mediul său, nu face acea transmitere și se închid focarele. Dacă nu acceptăm, mergem la acele distrații la mare, fără distanțare, fără măști...
  • Guvernul și-a asumat măsuri de relaxare într-un context în care acestea au fost discutate cu agenții economici, care și-au asumat regulile. Noi am avut discuțiile astea în contextul scăderii cazurilor, în contextul în care am avut o perioad grea, economia a scăzut, populația a răbdat, merita niște măsuri de relaxare într-un context în care poate nu era chiar favorabil unor măsuri de relaxare, dar ne-am asumat.
  • Vor veni controale. 
  • Fiecare relaxare a venit după discuții de-ale mele cu miniștrii de resort. Fiecare ministru avea în spate acea presiune a agenților economici care erau tributari lui. 
  • Am avut discuții cu cei din HORECA pentru restaurante. Avem stabilite la Minister condițiile, dar trebuie să găsim momentul favorabil pentru a nu exagera ce se întâmplă în acest moment.
  • Am zis că voi veni oricând în Parlament. Mâine mă voi duce la Comisia Juridică. Am avut discuții în această seară. A mers până acum doctorul Arafat, care a discutat fiecare problemă și proiectul a trecut de Camera Deputaților.
  • Ce li se pare parlamentarilor neclar la legea privind carantina și izolarea? Sigur nu o problemă medicală, pe o problemă juridică, cum consideră Comisia. E mare nevoie de această lege, disponibilitatea mea e maximă. E nevoie de lege să putem continua tratamentul în siguranță pentur pacient și pentur cadrul medical. Am înțeles, juridic sunt niște probleme, vom merge să le lămurim, dar medical ne trebuie aceste pârghii.
  • Dacă intrăm parlamentar, politic într-o decizie medicală, nu știu dacă vom avea rezultatul scontat. La o primă motivare a CCR, tindem să spunem de principiu că să tratezi în România un pacient cu o boală transmisibilă e anticonstituțional. Poate n-am îneles partea juridică, dar partea medicală asta redă. Un Avocat al poporului ne spunea că spitalul e un centru de detenție. Cred că e o presiune prea mare pe personalul medical.
  • Se gândesc doar la dânșii cei care refuză internarea. Ei merg în comunitate, transmit. Izolarea e un moment în care gândesc la neinfectarea celor de lângă ei.
  • Sistemul nu e de acum, e de peste 30 de ani. Pandemia ne-a arătat stadiul lui, dar ne-a arătat și un corp medical care, cu mâinile goale, a făcut minuni. 
  • La Galați, 83 din personalul medical sunt infectați, 24 dintre pacienți în ultimele 14 zile, focare sunt în vreo 8 secții. Nu e o nouă Suceava, dar ar putea fi dacă nu gestionăm. Nu putem doar noi, e și pacientul care refuză evaluarea lui, în contextul în care el reprezintă un pericol.
  • Azi, la Ploiești, vedeam cum o familie venită cu o persoană cu simptomatologie respiratorie, cu febră, a fost dus la izolare tocmai pentru a fi testat și evaluat dacă are COVID. Când a văzut „Sector COVID”, deja toată familia era foarte agitată. Au semnat și pe proprie semnătură l-au luat acasă, deși starea lui nu era bună. Ți-e frică când ai văzut că scrie ”COVID”. E mai periculos decât orice.
  • Am avut cazuri destule în care a făcut acasă stop cardio-respirator și nu a mai putut fi resuscitat sau au venit la spital într-o stare avansată a bolii, când puține se mai pot face. Ce vedem decese sunt pacienți care ajung la starea severă, la ventilator. Resursele sunt limitate și pentru organism și pentru corpul medical.
  • Văd că lumea uită repede... Să ne amintim că în Italia sau Spania vedeam cum stăteau pe jos, că nu mai aveau locuri în paturi, iar medicul alegea conform vârstei și patologiei cine primește ventilator și cine nu. Erau state în care cei peste 65 de ani nu aveau ventilator, că trebuia să ajungă la unul mai tânăr. Nu suntem și nu am fost în această situație, că a avut aceste măsuri.
  • Facem în această vară acel studiu de seroprevalență, în care evaluăm câți am trecut prin boală. La începutul lui septembrie vom avea rezultatele.