Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Politică DNA: Decebal Făgădău, intervenții pentru supraevaluarea unui teren ANRP cu 7 milioane de euro / Dosarul trenează de mai bine de patru ani

DNA: Decebal Făgădău, intervenții pentru supraevaluarea unui teren ANRP cu 7 milioane de euro / Dosarul trenează de mai bine de patru ani

Un articol de: Ramona Zaharia - 16 Sep 2020, 20:22
DNA: Decebal Făgădău, intervenții pentru supraevaluarea unui teren ANRP cu 7 milioane de euro / Dosarul trenează de mai bine de patru ani Politică

Numele lui Decebal Făgădău, primarul Constanței, este menționat pe zeci de pagini ale unui mega-dosar imobiliar al DNA, dar speța se mișcă lent de la un termen la altul, de mai bine de patru ani, potrivit Newsweek România. Din postura de viceprimar, el a contribuit la un tun în dauna statului.

DNA anunța, în iulie 2016, trimiterea în judecată a zece inculpați, printre care afaceristul Horia Simu, șefa Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, Crinuța Dumitrean, și alții, pentru mai multe infracțiuni. „În fapt, s-a reținut că, la data de 22 octombrie 2009, inculpatul Simu Horia, printr-un intermediar, a achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren situată în municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 euro. De la acea dată, inculpatul Simu Horia a inițiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților implicate în procedura de retrocedare. Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpații D.C.N., M.C.S., B.R.V., V.O., B.D., T.C.F. și M.A.G., în calitate de președinte, respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator D.A.H., prin care, valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare situat în municipiul Constanța a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului respectiv cu suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către inculpatul S.H. și alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de 32.209.990,76 lei”.

Tot DNA a explicat cum a fost posibilă supraevaluarea: „Concret, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare, întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, nu au constatat faptul că inculpatul D.A.H. a supraevaluat terenul respectiv, deși aveau cunoștință de faptul că suprafața respectivă era situată în extravilanul municipiului Constanța și avea destinația de teren agricol. Mai mult, în cuprinsul documentului respectiv nu a fost evidențiată poziția exactă a terenului, iar pentru stabilirea valorii acestuia expertul a utilizat comparabile care nu priveau tranzacții de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate în intravilanul și extravilanul municipiului Constanța care nu aveau categoria de folosință teren agricol. Raportul de evaluare respectiv a fost avizat anterior, pentru conformitate cu prevederile Standardelor Internaționale de Evaluare și a Legii nr. 247/2005, de către inculpata S.F. cu încălcarea atribuțiilor de serviciu ce derivau din funcția de consilier în cadrul A.N.R.P. Pentru „ajutorul acordat”, în perioada ianuarie – 02 august 2011, inculpata D.C.N. a acceptat promisiunea și a primit, printr-un intermediar, de la inculpatul Simu Horia suma de 400.000 euro. În același context și pentru același motiv, în luna ianuarie 2011, expertul evaluator, D.A.H., a primit prin intermediar de la același inculpat suma de 5.000 euro. În perioada 24.06.2011 – 11.11.2011, inculpatul S.H. a disimulat adevărata natură a provenienței sumei totale de 5.066.300 euro, obținută în maniera de mai sus, prin încheierea cu diverse firme controlate de acesta a unui număr de nouă contracte de împrumut, nereale.
În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor imobile ce aparțin inculpaților S.H. și D.C.N. De asemenea, s-a instituit măsura asiguratorie a popririi asupra sumei de 22.600 lei, aflată în contul unei unități bancare, pe numele inculpatului D.A.H.”

DNA a arătat că membrii ANRP și funcționarii instituției au închis ochii la mutarea în hârtii a unui teren mai aproape de municipiul Constanța. La toată tărășenia au participat și funcționari ai Primăriei Constanța, printre care și viceprimarul din 2010, Decebal Făgădău. Subordonații săi știau că e vorba de o escrocherie la mijloc, astfel că au denunțat faptele la DNA.

Conform rechizitoriului, o denunțătoare declara despre teren, la DNA, următorul lucru: „La data de 02.11.2015, (...) a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei cu privire la faptul că în anul 2010, la sfârşitul verii – începutul toamnei, (...) - viceprimarul municipiului Constanţa a chemat-o la biroul său pentru a solicita relaţii despre un dosar înregistrat pe numele (...), moştenitoare a defunctului (...).

De asemenea, (...) a precizat faptul că viceprimarul (...) i-a solicitat aceleaşi relaţii şi (...) – secretar al Primăriei municipiului Constanţa, dar şi convocarea în regim de urgenţă a Comisiei Locale de Fond Funciar în vederea soluţionării cererii formulate de (...).

În continuare, denunţătoarea a susţinut că, în momentul în care a fost chemată de viceprimarul (...) să ofere relaţii despre dosarul mai sus menţionat, în timp ce aştepta în anticamera biroului acestuia, i s-a transmis că nu poate intra întrucât viceprimarul era ocupat cu cineva foarte important şi nu dorea să fie deranjat. În cadrul discuţiilor purtate în anticameră a aflat că viceprimarul discuta cu persoane de la Ministerul Mediului, iar în momentul în care discuţiile s-au finalizat din biroul viceprimarului au ieşit trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, despre care a dedus că ar fi fost avocaţi. După ce a intrat în birou, viceprimarul i-a spus atât denunţătoarei cât şi secretarului primăriei, (...) să convoace urgent Comisia de Fond Funciar, pentru ca dosarul privind notificarea nr. 458/1998 să ajungă urgent la prefectură, pentru a fi trimisă ulterior la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Întrucât (...) a argumentat că nu se poate soluţiona aşa repede dosarul deoarece trebuia verificat, viceprimarul (...) i-a transmis că nu era problema lor, respectiv a lui (...) şi (...), obligaţia lor fiind doar să îl trimită cât mai repede la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În acest context, (...) a susţinut că în luna octombrie 2010 a fost convocată Comisia de Fond Funciar, ocazie cu care s-a întocmit dosarul şi a fost trimis Prefecturii Constanţa în vederea comunicării către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, cu toate că acesta era incomplet.

De asemenea, denunţătoarea a precizat că în cadrul aceleiaşi şedinţe de Fond Funciar au fost analizate atât dosarul nr. 458/1998 cât şi dosarul nr. 8076/1991, care avea ca obiect o notificare formulată de altă moştenitoare a defunctului (...), în acest dosar existând şi o identificare a fostului amplasament.A văzut pe stradă un cerșetor cu un munte de bani în față. S-a apropiat de el și nu i-a venit să creadă când a aflat cine este

(...) a declarat că, având în vedere dispoziţiile iniţiale date de către (...), în legătură cu rezolvarea cu celeritate a tuturor actelor ce au legătură cu cele două dosare, a soluţionat şi cererea nr. 149055/2010, formulată de reprezentantul (...), bazându-se exclusiv pe expertiza extrajudiciară întocmită de (...).

Referitor la această cerere, (...) crede că a provenit de la cabinetul viceprimarului (...), iar numărul de înregistrare a fost scris pe cerere de secretara sa (...) .

Denunţătoarea a susţinut că Instituţia Prefectului avea obligaţia să analizeze dosarele, iar în cazul în care se constata că sunt date incomplete avea obligaţia de a restitui dosarele pentru completare, fapt ce nu s-a întâmplat în aceste cazuri.”

O altă denunțătoare arată că viceprimarul Decebal Făgădău a fost implicat în fiecare fază a procedurilor care țineau de Primărie: „La sfârşitul anului 2010, la solicitarea lui SIMU HORIA, (...) i-a cerut denunţătoarei să se deplaseze la Primăria Constanţa pentru a depune o cerere olografă redactată de acesta din urmă, în numele (...), prin care solicitau Primăriei Constanţa identificarea în zonă a unui teren, răspunsul fiindu-le necesar pentru completarea unui dosar care se afla la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor

(...) s-a deplasat la Primăria Constanţa împreună cu (...), care l-a contactat telefonic pe viceprimarul (...), acesta invitându-i în biroul lui. În cadrul acestei întâlnirii (...) i-a adus la cunoştinţă lui (...) că are o cerere în legătură cu Fondul Funciar şi, pentru a nu mai sta la registratură, viceprimarul a chemat persoana responsabilă în acest domeniu, căreia (...) i-a arătat cererea redactată de (...). Întrucât cererea nu a corespuns cerinţelor de formă, în sensul că nu era formulată în numele (...) sau nu avea aplicată ştampila, nu a mai fost înregistrată la Primărie.

(...) a arătat că i-a adus aceste aspecte la cunoştinţă lui (...), care a redactat o nouă cerere în numele firmei (...), aplicând şi ştampila.

Ulterior, după o săptămână sau două, (...) s-a deplasat din nou la Primăria Constanţa, de această dată împreună cu (...), fiind îndrumată de viceprimarul (...) la aceeaşi persoană responsabilă în domeniul vizat la care au lăsat şi cererea.”

DNA îl indică, spre finalul rechizitoriului, în mod specific pe Făgădău ca făcând „intervenții” pentru Simu: „Dacă, în anul 2008, inculpatul SIMU HORIA obţinuse, în nume propriu, despăgubiri record de 128.276.015 euro prin supraevaluarea unui teren cu 69.897.373 euro, în prezenta cauză a interpus o societate de tip off-shore, cu sediul în Cipru înfiinţată, controlată şi administrată pe teritoriul României de inculpat, interpunerea acestei societăţi având drept scop ca numele inculpatului SIMU HORIA să nu mai apară ca beneficiar al unor noi despăgubiri acordate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi tot în urma achiziţionării unor drepturi litigioase.

Prin intermediul societăţii off-shore (...), inculpatul SIMU HORIA a achiziţionat de la (...), la rândul lui cesionar, în schimbul sumei de 700.000 euro, totalitatea drepturilor izvorâte din notificările moştenitoarei (...), a autorilor (...) şi (...), iar, în final, în urma supraevaluării suprafeţei de 25 ha teren agricol din intravilanul municipiului Constanţa de către inculpatul DIMA ALIN

HORAŢIU, evaluator desemnat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să obţină despăgubiri de 8.750.000 euro, echivalentul a 37.243.500 lei, adică de 12,5 ori mai mult.

Aceste despăgubiri au fost acordate societăţii off-shore cu sediul în Cipru, deţinută de inculpatul SIMU HORIA prin interpuşi, în urma supraevaluării unui teren agricol cu suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei, aceasta în condiţiile în care, conform raportului de expertiză tehnică judiciară, valora în realitate 1.035.000 euro, echivalentul a 4.405.374 lei.

Obţinerea acestor despăgubiri nelegale de inculpat s-a datorat intervenţiilor făcute de acesta direct, prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale ori prin intermediul unor persoane ce ocupau diverse funcţii de conducere în cadrul Ministerului Mediului, Administraţiei Prezidenţiale sau Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat pe lângă autorităţile implicate în procedura de retrocedare, respectiv Primăria Municipiului Constanţa, Prefectura Judeţului Constanţa, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, intervenţii care au avut ca finalitate, pe de o parte, urgentarea soluţionării dosarului de despăgubire, iar, pe de altă parte, soluţionarea favorabilă a acestuia, prin acordarea de despăgubiri care nu i se cuveneau.

În aceste condiţii, inculpatul SIMU HORIA a reuşit urgentarea soluţionării dosarului de despăgubire nr. 22804/FFCC/2010 de către Primăria municipiului Constanţa – Comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar prin intermediul (...) - viceprimar al municipiului Constanţa, (...) - directorul Direcţiei Patrimoniu din cadrul primăriei şi (...) - secretarul primăriei şi al comisiei locale.

Pentru a intermedia legătura cu aceste persoane, inculpatul SIMU HORIA a apelat la (...) care, în perioada respectivă, deţinea funcţia de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului şi care avea o „obligaţie” faţă de inculpat, întrucât o angajase pe concubina sa, (...), la societatea (...), societate

aparţinând soţiei inculpatului, (...), în condiţiile în care (...) îşi desfăşurase anterior activitatea chiar în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în funcţia de consilier.

Intervenţiile (...) făcute asupra viceprimarului (...) şi conformarea acestuia din urmă de a urgenta soluţionarea cererii de retrocedare prin acordarea de despăgubiri a avut loc în contextul în care Primăria Constanţa avea în derulare proiectele Şoseaua de coastă şi orăşelul Lăcustru prin atragerea de fonduri structurale şi pentru care avea nevoie de obţinerea avizelor de mediu.

Rezultatul acestor intervenţii s-a materializat într-un sprijin efectiv acordat inculpatului SIMU HORIA şi atunci când, la data de 06.12.2010, dată la care dosarul de despăgubire a fost înregistrat la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Primăria municipiului Constanţa – Direcţia de Patrimoniu a comunicat la solicitarea (...) că terenul în suprafaţă de 25 ha, aşa cum a fost identificat printr-un raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul (...), s-ar afla inclus în intravilanul municipiului Constanţa, conform limitelor stabilite prin H.C.L.M. nr. 31/1997. Această adresă a fost folosită şi prezentată în dosarul de despăgubire aflat în curs de soluţionare la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi atesta contrariul celor afirmate şi constatate anterior de membrii Comisiei de Fond Funciar şi funcţionarii din cadrul Direcţiei Patrimoniu a municipiului Constanţa, în sensul că terenul în suprafaţă de 25 ha era unul arabil şi situat în extravilanul municipiului Constanţa şi nu în intravilanul acestuia. Rolul acestei adrese a fost acela de a induce ideea că terenul se află situat în intravilanul municipiului Constanţa şi că, pe cale de consecinţă, ar avea o valoare de piaţă mai mare.”

Chiar și așa, Decebal Făgădău nu are nici o calitate în acest dosar penal, care se află pe rolul Curții de Apel București.

Citeşte mai multe despre:   Decebal Făgădău