Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Politică Peste 70 de organizații din domeniile social, educație, sănătate solicită Guvernului să fie consultate în implementarea Planului Național de Relansare și Reiliență

Peste 70 de organizații din domeniile social, educație, sănătate solicită Guvernului să fie consultate în implementarea Planului Național de Relansare și Reiliență

Un articol de: George Lupu - 26 Noi 2020, 17:51
Peste 70 de organizații din domeniile social, educație, sănătate solicită Guvernului să fie consultate în implementarea Planului Național de Relansare și Reiliență foto: Pixabay Politică

Peste 70 de organizații din domeniile social, educație, sănătate, ocupare, locuire solicită printr-o scrisoare deschisă Guvernului României, Parlamentului României și Administrației Prezidențiale să fie consultate în procesul de planificare, realizare și implementare a Planului Național de Relansare și Reziliență.

 

Solicitare adresată de 70 de ONG-uri Guvernului Orban

 

Planul va stabili măsurile pe care România le va lua pentru a depăși criza COVID-19 cu ajutorul finanțărilor venite de la Uniunea Europeană.

Organizația cer implementarea unor măsuri urgente, cum ar fi: demararea unui plan național de screening al stării de sănătate a copiilor în primii 6 ani de viață și apoi, în mod regulat, în cadrul școlii, pentru detectarea, prevenirea și tratarea timpurie a problemelor de sănătate; extinderea secțiilor de terapie intensivă neonatală în maternitățile de grad III (prin suplimentarea infrastructurii, a numărului de paturi și a personalului, dar și prin înnoirea și completarea echipamentelor medicale) și dotarea acestora cu unități adecvate de transport neonatal; înființarea unor centre de excelență în patologii deficitare (cum ar fi chirurgia cardiovasculară pediatrică, neurochirurgia pediatrică sau urologia) și în domeniul îngrijirii prenatale.

Organizațiile semnatare solicită autorităților ca Planul Național de Relansare și Reziliență să includă cu prioritate măsuri pentru persoanele din categorii vulnerabile, să acorde o atenție sporită riscului educațional în special în rândul copiilor și tinerilor din medii defavorizate și să ia în considerare datele concrete furnizate recent de Harta IRSE și instrumentele aferente și Raportul de bunăstare a copilului în mediul rural. Acestea evidențiază zonele cu risc social și educațional crescut și trebuie să stea la baza politicilor sociale fundamentate pe principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie. 

 

Ce spun cele 70 de ONG-uri în Scrisoarea deschisă adresată Guvernului Orban

 

În contextul dezbaterilor la nivel european și național privind perioada programatică 2021-2027 a alocărilor fondurilor europene, Recovery and Resilience Facility – Next Generation Pillar, Child Guarantee și Youth Guarantee, respectiv Planul Național de Relansare și Reziliență și faptul că redresarea economică nu se poate realiza decât prin susținerea oamenilor, inclusiv, prin asigurarea accesului la servicii sociale, organizațiile societății civile semnatare solicită:A stat în casă cu un coif vechi de 2500 ani, găsit în Siret. Apoi, mascaţii i-au bătut la uşă şi i-au spus ce e coiful, de fapt. A "îngheţat" !

1. Să asigurați organizarea unui proces deschis și participativ de consultare a societății civile cu privire la modul de alocare a fondurilor pentru sprijinirea grupurilor de persoane afectate direct de pandemie, în special cu ajutorul serviciilor sociale și a serviciilor furnizate în regim integrat (social – educație – sănătate – ocupare – locuire – sprijin pentru viață decentă sau viață independentă) în comunitățile defavorizate. Este vital ca în toate statele europene, fondurile alocate pentru investiții în infrastructură și în producția economică să meargă mână în mână cu susținerea oamenilor.

2. Știm unde, știm câți, știm cu exactitate ce nevoi au și știm cum să intervenim – în procesul de elaborare a politicilor, programelor referitoare la copiii și tineri din grupuri dezavantajate, vă rugăm să utilizați datele concrete furnizate de Harta IRSE și instrumentele aferente și Raportul de bunăstare a copilului în mediul rural. Acestea evidențiază zonele cu risc social și educațional crescut și trebuie să stea la baza politicilor sociale fundamentate pe principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie. Subliniem faptul că intervențiile punctuale, finanțate din fondurile europene alocate ciclului programatic actual sau din Mecanismul de Redresare și Reziliență pot răspunde unor nevoi ale elevilor vulnerabili, și pot contribui la asigurarea echității într-o țară în care defavorizarea și riscul educațional sunt fenomene complexe care afectează în mod inegal și profund copiii și unitățile de învățământ din zonele marginalizate.

3. Solicităm o atenție sporită pentru sprijinirea și debirocratizarea accesului la serviciile sociale pentru persoanele cele mai afectate de criza economica si sanitara. Criza sanitară a arătat, în numeroase localități din țară, că autoritățile publice nu au reușit să gestioneze situațiile de urgență fără sprijinul organizațiilor neguvernamentale și al voluntarilor, inclusiv în sistemul sanitar. Facilitarea accesului la servicii sociale asigurate de autoritățile publice este vital pentru toate persoanele aflate în nevoie, în aceste vremuri. Acestea pot fi completate cu succes prin servicii oferite de furnizorii privați non-profit. Motiv pentru care solicităm includerea serviciilor sociale în cadrul Planului Național de Relansare și Reziliență, precum și eligibilitatea furnizorilor privați non-profit în acest cadru.

4. Solicităm crearea unui fond pentru locuințe publice din resursele Planului Național de Relansare și Reziliență, din care să se construiască noi locuințe sociale și, de asemenea, să se renoveze clădiri goale aflate în proprietatea statului, care pot fi convertite în clădiri de locuințe sociale (locuințe publice care rămân permanent în proprietatea administrațiilor locale). Astfel, Guvernul va putea susține autoritățile publice locale în efortul lor de a crește fondul locativ public în funcție de nevoile reale din teren, conform studiilor și evaluărilor realizate în anii anteriori prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (anterior MDRAP). În cazul persoanelor cu venituri reduse, atribuirea de locuințe sociale trebuie să se completeze cu măsuri sociale integrate, ale căror costuri solicităm să fie incluse în acest fond de Relansare și Reziliență, prin serviciile publice sau prin furnizorii privați non-profit de servicii sociale.

5. Solicităm respectarea dreptului la viață și sănătate al copiilor, prin inițierea și implementarea unor măsuri urgente, cum ar fi: demararea unui plan național de screening al stării de sănătate a copiilor în primii 6 ani de viață și apoi, în mod regulat, în cadrul școlii, pentru detectarea, prevenirea și tratarea timpurie a problemelor de sănătate; extinderea secțiilor de terapie intensivă neonatală în maternitățile de grad III (prin suplimentarea infrastructurii, a numărului de paturi și a personalului, dar și prin înnoirea și completarea echipamentelor medicale) și dotarea acestora cu unități adecvate de transport neonatal; înființarea unor centre de excelență în patologii deficitare (cum ar fi chirurgia cardiovasculară pediatrică, neurochirurgia pediatrică sau urologia) și în domeniul îngrijirii prenatale.

Organizațiile semnatare ale acestei petiții, cu experiență, expertiză și reprezentativitate în domeniile social, educație, sănătate, ocupare și locuire își exprimă întreaga disponibilitatea de a contribui la procesul de planificare, realizare și implementare a Planului Național de Relansare și Reziliență.

Solicităm ferm ca poziția și argumentele expuse mai sus să nu fie ignorate de factorii de decizie.

Citeşte mai multe despre:   Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă,   COVID-19,   educatie