Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Știință Pierderi de memorie și demență. Cum poate duce COVID-19 la declinul creierului

Pierderi de memorie și demență. Cum poate duce COVID-19 la declinul creierului

Un articol de: Ramona Zaharia - 11 Aug 2020, 17:24
Pierderi de memorie și demență. Cum poate duce COVID-19 la declinul creierului Foto: Pixabay Știință

Dintre toate modalitățile teribile prin care virusul SARS-CoV-2 afectează organismul, unul dintre cele mai insidioase este efectul pe care COVID-19 il poate avea asupra creierului.

Se stie că mulți pacienți care suferă de COVID-19 prezintă simptome neurologice, de la pierderea mirosului, la delir, la un risc crescut de accident vascular cerebral. De asemenea, exista consecințe pe termen lung pentru creier, precum encefalomielita mialgică / sindromul de oboseală cronică și sindromul Guillain-Barre.

Aceste efecte pot fi cauzate de infecția virală directă a țesutului creierului. Dar dovezi tot mai mari sugerează acțiuni indirecte declanșate prin infiltrarea virusului in celulele epiteliale și sistemul cardiovascular. De asemenea, prin sistemul imunitar și inflamații se poate ajunge la schimbări neurologice de durată după imbolnavirea de COVID-19, sustine Natalie C. Tronson, profesor asociat de psihologie, Universitatea din Michigan, potrivit theconversation.com.

 

Legătura dintre memorie și semnalele inflamatorii

Multe dintre simptomele pe care le atribuim unei infecții se datorează cu adevărat reactiei protectoare a sistemului imunitar. Un nas care curge în timpul răcelii nu este un efect direct al virusului, ci un rezultat al răspunsului sistemului imunitar la virus.

Acest lucru este valabil și atunci când te simți rău. Starea de rău generală, oboseala, febra sunt cauzate de activarea celulelor imune specializate din creier, numite celule neuroimune și semnale în creier. Aceste schimbări ale creierului și comportamentului, deși tracasante pentru viața noastră de zi cu zi, sunt extrem de adaptative și au beneficii imense. Prin odihnă, permiteți răspunsului imun care necesită energie să se refacă.

O febră face corpul mai puțin ospitalier față de viruși și crește eficiența sistemului imunitar. Retragerea socială poate ajuta la scăderea răspândirii virusului. Pe lângă schimbarea comportamentului și reglarea răspunsurilor fiziologice în timpul bolii, sistemul imunitar specializat din creier joacă, de asemenea, o serie de alte roluri.

 

De ce COVID-19 poate provoca simptome neurologice acute

Recent a devenit clar că celulele neuroimune care stau la baza conexiunilor dintre sinapsele creierului, care furnizează energie și cantități minime de semnale inflamatorii, sunt esențiale pentru formarea normală a memoriei.

Din păcate, aceasta oferă și un mod în care boli precum COVID-19 pot provoca atât simptome neurologice acute, cât și probleme de lungă durată asupra creierului.Horoscop Alina Bădic // Horoscopul CHINEZESC pentru luna Cocoșului

În timpul bolii și inflamației, celulele imune specializate din creier devin activate, prezentând cantități vaste de semnale inflamatorii și modificând modul în care acestea comunică cu neuronii.Se creeaza astfel conditii atat pentru efecte cognitive pe termen scurt – precum delirul -, dar si potential pentru schimbari de durata ale memoriei, atentiei si cognitiei. Exista inclusiv riscul dementei si dezvoltarii de Alzheimer, odata cu trecerea timpului.

Citeşte mai multe despre:   coronavirus