Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Știință Studiu: Umiditatea scăzută a aerului dintr-o încăpere contribuie la răspândirea coronavirusului

Studiu: Umiditatea scăzută a aerului dintr-o încăpere contribuie la răspândirea coronavirusului

Un articol de: Catinca Giosanu - 23 Aug 2020, 22:47
Studiu: Umiditatea scăzută a aerului dintr-o încăpere contribuie la răspândirea coronavirusului Foto: Pixabay Știință

Umiditatea scăzută a aerului dintr-o încăpere contribuie la răspândirea virusurilor, implicit a SARS Cov 2. Mai mulţi cercetători din Germania şi India recomandă o umiditate de 40 – 60% în spaţiile închise. Analiza specialiștilor care au luat parte la studiul în cauză se bazează pe alte 10 studii internaţionale relevante în domeniu, transmite agenția de presă Hotnews.ro.

Este o legătură directă între ele. Coronavirusul se răspândeşte mai mult în interior, prin aerosoli, dacă nivelul de umiditate al aerului este scăzut. Ţi-o spun mai mulţi cercetători de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Troposferică (TROPOS) din Leipzig şi laboratorul naţional de fizică CSIR din New Delhi

 

 

Care este legătura dintre umiditatea aerului şi răspândirea virusului Covid-19

 

 

Între umiditatea aerului și răspândirea noului virus de tip SARS-CoV-2 este o legătură directă. Coronavirusul se răspândeşte mai mult în interior, prin aerosoli, dacă nivelul de umiditate al aerului este scăzut. 

Noul coronavirus de tip SARS-CoV-2 se răspândeşte mai mult în interior, prin aerosoli, în cazul în care nivelul de umiditate al aerului este scăzut. Aceasta este concluzia mai mulor cercetători de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Troposferică (TROPOS) din Leipzig şi laboratorul naţional de fizică CSIR din New Delhi.

Cercetătorii de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Troposferică (TROPOS) din Leipzig s-au documentat foarte bine, din 10 studii relevante pe această temă. Aceștia le recomandă oamenilor, în afara distanţării fizice şi a măştilor, să aibă grijă ca umiditatea din încăperi să fie de 40 – 60%.Horoscop Alina Bădic // Horoscopul CHINEZESC pentru luna Cocoșului

 

 

„Răspândire mai mare dacă aerul este uscat”

 


Specialiștii sunt de părere că în momentul în care o persoană infectată cu noul virus Covid-19 tuşește, respiră sau vorbește, elimină picături mai grele de apă care ajung repede la sol. Alte picături, mult mai mici pe care le elimină în procesul respiraţiei, pot rămâne însă în aer minute în şir. Dacă aerul este uscat cei din jur le pot absorbi foarte uşor prin mucoasa nazală.

„Particulele infectante, aceste picături Pfluge care se produc în momentul în care vorbim, respirăm, strănutăm sau tuşim, aceste particule care sunt responsabile pentru infecţie, există posibilitatea de a acumula umiditate din aer, şi cu această umiditate din aer prezenţa lor în aer şi timpul cât pot fi infectante poate fi mai scurt. Boala este în mare măsură cu transmitere aerogenă. Odată ce virusul a căzut pe sol, el nu mai poate ajunge sub nicio formă în celulele din alveolele pulmonare, acolo unde se poate replica. Şi dacă îl luăm de pe o suprafaţă, îl ingerăm, el ajunge cu mâncarea, cu modul de ingestie în stomac, unde este neutralizat instantaneu de către acidul gastric”, a declarat dr. Radu Ciornei, specialist în imunologie, microbiologie şi genetică moleculară.

Dacă aerul este uscat, acestea pot fi absorbite prin mucoasa nazală. „Dacă aerul este prea uscat sau prea rece, veți avea iritații ale mucoasei nazale și, prin urmare, inflamație cu risc mai mare de pătrundere virală”, explică dr. Naima Deggouj.

Când aerul este umed, pe de altă parte, aceste micro-picături se combină cu altele și devin mai grele, astfel cad mai repede.

„În cercetările despre aerosoli, s-a descoperit că umiditatea aerului joacă un rol major: cu cât aerul este mai umed, cu atât apa aderă la particulele infectate, care devin mai grele și rămân mai puțin timp în suspensie”, arată studiul.

Citeşte mai multe despre:   coronavirus