Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasă avocatul poporului

Avocatul Poporului

 

Avocatul Poporului este o instituție centrală de stat românească. Este echivalentul instituției ombudsmanul european, instituție de origine suedeză (1766). În alte țări este cunoscută sub alte denumiri, precum: comisar parlamentar, apărător al poporului, apărător public, mediator public, procuror parlamentar.


Instituția Avocatului Poporului a fost definită pentru prima dată în România în Constituție în anul 1991, la ideea liberalului Dan Amedeo Lăzărescu care a dorit înființarea unei instituții noi după model suedez, menită să-i protejeze pe cetățeni de abuzurile administrației de stat.


În Constituția României, Avocatul Poporului este reglementat în Cap. IV din Titlul II.


Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apăra drepturile și libertățile cetățenești, în genere, în raport cu autoritățile publice și în special cu cele executive. Avocatul poporului ar putea deveni un antidot puternic contra birocrației. Odată cu modificarea Constituției în 2003, Avocatul Poporului a dobândit dreptul de a contesta legile și ordonanțele de guvern la Curtea Constituțională.


Avocatul poporului este numit în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului pe o durată de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Pe durata mandatului său, avocatul poporului nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul superior.


Avocatul poporului își exercită funcțiile fie din oficiu fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea să fie eficientă, constituția obligă autoritățile publice să-i asigure sprijinul necesar.


Avocatul poporului răspunde numai în fața Parlamentului, având obligația de a-i prezenta acestuia rapoarte. În aceste rapoarte avocatul poporului poate face și recomandări privind legislația sau luarea unor măsuri pentru ocrotirea libertăților publice.


În anul 2010, Avocatul Poporului a acordat 17.470 de audiențe, a înregistrat 8.895 de petiții prin care era reclamată încălcarea unor drepturi și libertăți cetățenești și a fost contactat telefonic de beneficiari de 6.928 de ori. În urma acestor sesizări, instituția a efectuat 18 anchete și a remis o recomandare, acestea fiind cele două "mijloace de intervenție specifice instituției", conform legii. În anul 2010, Avocatul Poporului a avut alocat un buget de 5,5 milioane lei.


În perioada mai 2001 - mai 2011, funcția de Avocat al Poporului a deținut-o Ioan Muraru, profesor de Drept Constituțional și Instituții Politice la facultatea de Drept a Universității București.


La data de 27 septembrie 2011, Gheorghe Iancu a fost numit Avocat al Poporului. Acesta a fost, timp de un an, adjunct al Avocatului Poporului, pe vremea când funcția era îndeplinită de Ioan Muraru. Pe 3 iulie 2012, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului, Valer Dorneanu urmând să asigure interimatul. În ianuarie 2013 funcția de Avocat al poporului a fost preluată de către Crișu Anastasiu. În decembrie 2013, Anastasiu Crișu și-a depus demisia din această funcție iar Ecaterina Teodorescu, unul dintre adjuncți, a preluat interimar conducerea acestei instituții.


Pe 15 aprilie 2014, fostul premier Victor Ciorbea a fost ales Avocat al Poporului.


La data de 24 iunie 2019, Victor Ciorbea a demisionat din funcția de Avocat al Poporului, iar în data de 26 iunie 2019, a fost numită în această funcție, la propunerea partidului ALDE, fostul europarlamentar, Renate Weber.


Pe 10 decembrie 2013, președintele României, Traian Băsescu, l-a criticat pe Avocatul Poporului, spunând că acesta este avocatul USL și că nu reprezintă poporul atâta timp cât tolerează ca acte normative extrem de importante să intre în vigoare, deși sunt neconstituționale.

Vezi mai mult


Sumar