Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasă bnr

BNR

 

Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituție publică cu personalitate juridică.


Obiectivul fundamnetal al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Banca Națională a României a luat ființă în 17/29 aprilie 1880, fiind o instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Este a 13-a bancă centrală înființată în lume.


Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.


Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.


Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.


Palatul Băncii Naționale, clădirea veche a Băncii Națională a României, a fost realizat de Albert Galleron împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Charles Garnier, realizatorul celebrei Opéra Garnier, cunoscută și ca Opera din Paris.


Guvernatorii Băncii Naționale a României au fost:


  • Ion I. CÂMPINEANU (1841-1888) Fiul patriotului Ion Câmpineanu, licenţiat în drept la Paris, de mai multe ori ministru în guvernele liberale, Ion I. Câmpineanu a fost primul guvernator al Băncii Naţionale a României


  • Anton CARP (1849-1914) Licenţiat în drept la Paris, Anton Carp şi-a legat cea mai mare parte a vieţii de slujirea Băncii Naţionale a României. La 1 februarie 1881 a fost numit director în această instituţie.


  • Theodor ROSETTI (1837-1923) Descendent al unei vechi familii boiereşti, Theodor Rosetti a făcut studii juridice la Viena şi Paris, numărându-se printre întemeietorii societăţii Junimea.


  • Theodor ŞTEFĂNESCU (1842-1909) Născut într-o familie de comercianţi, Theodor Ştefănescu a urmat cursurile Şcolii comerciale din Bucureşti.

  • Mihail C. ŞUTZU (1841-1933) Personalitate complexă, Mihail C. Şutzu era inginer, absolvent al Şcolii Centrale de Arte şi Manufacturi din Paris, colecţionar de monede şi antichităti, preşedinte al Societăţii Numismatice.


  • Ioan G. BIBICESCU (1848-1924) Având studii juridice la Bucureşti şi Paris, Ioan G. Bibicescu a desfăşurat o stralucită activitate publicistică în redacţia ziarului "Românul", sub îndrumarea lui C.A. Rosetti.

  • Mihail OROMOLU (1875-1945) Licenţiat în drept la Paris, Mihail Oromolu a fost magistrat şi succesiv membru al partidelor Conservator, Conservator Democrat, Naţional Liberal.


  • Dimitrie BURILLIANU (1878-1954) Dimitrie (Tilica) Burillianu era licenţiat în drept şi avea titlul de diplomat al Înaltei Şcoli de Ştiinţe Politice din Paris.


  • Constantin ANGELESCU (1883-1973) Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti. Mihail MANOILESCU (1891-1950) Absolvent cu titlul de inginer al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti.


  • Grigore DIMITRESCU (1882-1955) Doctor în drept, economie şi finanţe la Paris, Grigore (Dorel ) Dimitrescu a fost profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti şi magistrat.


  • Dumitru (Mitiţa) CONSTANTINESCU (1890-1946) Doctor în drept şi ştiinte economice la Paris. Alexandru OTTULESCU (1881-1944) Licenţiat în drept la Universitatea din Bucureşti, a fost multă vreme avocat specializat în problemele financiar-bancare. A fost de asemenea membru în Consiliul Superior Bancar.


  • Ion LAPEDATU (1876-1951) Originar din Transilvania, Ion Lapedatu a absolvit Şcoala Comercială Superioară din Braşov şi cursurile Universităţii din Budapesta.


  • Constantin TĂTĂRANU (1893-1953) Doctor în drept la Paris şi avocat, C. Tătăranu a făcut politică liberală.

  • Tiberiu MOŞOIU (1897-1952) Doctor în drept la Bruxelles şi profesor universitar, Tiberiu Moşoiu a făcut politica liberală. Dupa 1944 s-a numărat printre membrii partidului disident condus de Gheorghe Tătărescu.

  • Aurel VIJOLI (1902-1981) Licenţiat al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi doctor în drept, Aurel Vijoli a fost angajat în Banca Naţională a României înca din august 1923.

  • Anton MOISESCU  - 5 martie 1952 - 23 mai 1953 - preşedinte al Băncii de Stat a Republicii Populare Române

  • Petre BĂLĂCEANU  23 mai 1953 - 4 februarie 1956; 27 martie - 4 noiembrie 1957 - preşedinte al Băncii de Stat a Republicii Populare Române

  • Marin LUPU - 4 februarie 1956 - 27 martie 1957;4 noiembrie 1957 - 23 ianuarie 1959 - preşedinte al Băncii de Stat a Republicii Populare Române

  • Coloman MAIOREANU - 23 ianuarie 1959 - 1 aprilie 1963 - preşedinte cu delegaţie al Băncii de Stat a Republicii Populare Român.

  • Vasile MALINSCHI - 1 aprilie 1963 - 20 septembrie 1977 - guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România

  • Vasile RĂUŢĂ - 20 septembrie 1977 - 16 martie 1984 -  guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România

  • Florea DUMITRESCU - 16 martie 1984 - 17 martie 1989 - guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România

  • Decebal URDEA - 31 martie 1989 - 4 septembrie 1990 - guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România


La 31 ianuarie 2019, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 31.922 milioane euro.


Vezi mai mult