Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasă liviu dragnea

Liviu Dragnea

Liviu Nicolae Dragnea este președintele Partidului Social Democrat (PSD), din octombrie 2015, și președinte al Camerei Deputaților, din decembrie 2016.


Dragnea este de profesie inginer și a intrat în politică după Revoluția din decembrie 1989, la recomandarea lui Adriean Videanu, cu care a fost coleg de facultate. Din 1994 până în 2001 a fost membru al Partidului Democrat. În iunie 2001, când Traian Băsescu a preluat conducerea Partidului Democrat (PD), învingându-l pe Petre Roman, Liviu Dragnea a demisionat și s-a înscris în PSD.


El a fost ales, în aprilie 2013, în funcția de președinte executiv al PSD, la Congresul formațiunii.


La Comitetul Executiv Național (CExN) din 22 iulie 2015, a fost ales președinte interimar al PSD, după ce Victor Ponta s-a retras de la conducerea partidului.


Pe 27 septembrie 2015 se înscria în cursa pentru președinția PSD, candidatura sa fiind singura acceptată de CExN, iar pe 12 octombrie a fost ales cu 97% dintre voturi ca președinte al social-democraților.


A ocupat mai multe funcții publice, fiind prefect al județului Teleorman (1996–2000), președinte al Consiliului Județean (CJ) Teleorman (2000–2012), ministru al Afacerilor Interne în guvernul Boc (2009) și vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în timpul guvernării Victor Ponta (2012–2015).


Politicianul este unul extrem de controversat, presa scriind în repetate rânduri despre averea sa imensă și implicarea în afaceri dubioase.


El a fost implicat în campania de suspendare și demitere a președintelui Traian Băsescu. În aprilie 2016, Dragnea a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul "Referendumul", pentru fapte comise în timpul campaniei împotriva lui Băsescu.


Din cauza condamnării, Liviu Dragnea nu a putut să devină prim-ministru, deși PSD a câștigat alegerile de la finalul anului 2016 și a alcătuit, împreună cu ALDE, trei guverne până în 2019.


Discursul liderului PSD a împrumutat, în ultima perioadă, vizibile accente populist-naționaliste. De-a lungul timpului, Dragnea a avut opinii mai degrabă conservatoare în ceea ce privește subiecte precum minoritățile sexuale, migrația și relația stat–biserică.

El a promovat puternic referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție, declarând că nu este de acord cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.


Și față de Uniunea Europeană (UE) a avut o poziție mai degrabă critică. Adesea, Dragnea a acuzat Uniunea Europeană și NATO de încurajarea și finanțarea așa-numitului "stat paralel", un concept pe care liderul PSD l-a folosit pentru a-și argumenta controversata serie de modificări a legilor justiției. De altfel, modificările din domeniul juridic propuse de guvernarea PSD-ALDE sunt puternic criticate de UE și președintele României, Klaus Iohannis, și au reușit să provoace proteste masive în rândul românilor.


Dragnea a fost puternic contestat și în interiorul PSD. Stilul său de conducere autoritar a generat nemulțumiri printre oameni importanți ai partidului: Paul Stănescu, Gabriela Firea, Adrian Țuțuianu, Marian Neacșu și Mihai Tudose. Aceștia au semnat o scrisoare prin care au solicitat demisia acestuia din funcțiile de președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților.


Scrisoarea "puciștilor" din PSD a fost dezbătută într-o ședință a Comitetului Executiv al PSD, în urma căreia majoritatea a votat pentru susținerea lui Liviu Dragnea. Acesta a trecut apoi la eliminarea din partid a celor care l-au criticat: Adrian Țuțuianu și Marian Neacșu. Alții au preferat să demisioneze (Mihai Tudose) și au trecut la partidul înființat de fostul premier Victor Ponta, Pro România.


Dragnea a ajuns în atenția publicului și pentru problemele sale cu justiția. Pe 22 aprilie 2016, el a fost condamnat definitiv de înalta curte de casație și Justiție (ICCJ) la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".


Mai mult, pe 21 iunie 2018 ICCJ l-a condamnat în primă instanță pe Dragnea la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman (dosarul "Bombonica"), în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu.


Dragnea a atacat decizia, iar completul de cinci judecători de la ICCJ a decis reaudierea liderului PSD pe 18 martie 2019.


Asupra lui Dragnea planează grave acuzații de corupție. În septembrie 2016, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a trimis autorităților din România informații pe baza cărora procurorii DNA au deschis dosarul "Tel Drum".


Procurorii anticorupție au început urmărirea penală împotriva lui Dragnea pentru constituire de grup infracțional organizat, deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu. Alături de alte persoane, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății Tel Drum.


În martie 2018, RISE Project a dezvăluit că autoritățile din Brazilia au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea. Liderul PSD este suspectat că ar fi folosit bani proveniți din afaceri corupte din România pentru a-și achiziționa proprietăți pe o plajă situată la 30 de kilometri de Fotaleza.












Vezi mai mult