Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasă psd

PSD

Partidul Social-Democrat (PSD) este unul dintre cele mai importante grupuri politice din România postdecembristă, atât din punct de vedere al numărului de afiliați, cât și din perspectiva anilor petrecuți la putere.


Formațiunea a luat naștere în anul 1992, atunci când un grup de nemulțumiți din Frontul Salvării Naționale (FSN) au părăsit partidul și au înființat Frontul Democrat al Salvării Naționale. La prima conferință, care a avut loc pe 27 și 28 iunie 1992, Ovidiu Gherman a fost ales drept președinte al partidului, în timp ce Ion Iliescu a fost ales drept candidat al alegerilor prezidențiale. Câteva luni mai târziu, grupul politic obținea primul loc la scrutinul general, iar Ion Iliescu devenea președintele României post-comuniste.


Cu prilejul Conferinței Naționale din 9-10 iulie 1993, FDSN și-a schimbat denumirea în Partidul Democrației Sociale din România. Totodată s-a realizat și fuziunea prin absorbție cu Partidul Solidarității Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România. În cele din urmă, noua formațiune a fuzionat, prin absorbție cu Partidul Social Democrat Român, în 2001, devenind astfel Partidul Social-Democrat.


În orice caz, PSD a dominat politica debutului de democrație, în condițiile în care Ion Iliescu a fost președintele ales în două mandate, având deja rolul de șef al statului și în primii doi ani de la căderea regimului comunist. Ba mai mult, în începutul noului mileniu, social-democrații s-au bucurat de ambele mantii ale puterii executive, având atât președinția României, cât și Guvernul prin cabinetul condus de Adrian Năstase. Ar fi de menționat că în acest interval, Ion Iliescu pierduse o singură dată cel mai mare scrutin din țară, în anul 1996, atunci când ceda în fața lui Emil Constantinescu.


Această logică de funcționare a scenei politice avea să se schimbe, totuși, în anul 2004, atunci când PSD pierdea alegerile prezidențiale, în condițiile în care populația mergea pe mâna candidatului anti-sistem, Traian Băsescu, în dauna lui Adrian Năstase. Sociologii remarcă momentul 2004, pentru că atunci a avut loc un adevărat paradox: publicul elevat a mers mai degrabă pe mesajul lipsit de substanță, dar transmis mai cu emfază, în timp ce publicul din zona asistenței sociale a preferat candidatul cu mesaje mai profunde, dar nuanțate mai slab.  De atunci, social-democrații nu aveau să mai câștige niciodată alegerile prezidențiale până la acest moment, adjudecându-și de fiecare dată primul tur electoral.


Un alt moment important din istoria PSD este anul 2011, atunci când formațiunea forma una dintre cele mai puternice alianțe politice din România postdecembristă: Uniunea Social-Liberală. Într-o alianță cu PNL, PSD venea să spargă regimul Băsescu, coagulându-se alături de principalul partid de dreapta din România, în speranța că astfel vor reuși să răstoarne noul sistem politic. La acel moment, țara noastră înregistra cea mai scurtă guvernare înlăturată printr-o moțiune de cenzură. Este vorba despre Guvernul Ungureanu, care a fost demis de USL în doar 78 de zile de la preluarea mandatului. Uniunea își continua marșul triumfal prin politica românească și reușise chiar să suspende președintele de la acea vreme. Ei, bine, cu alegerile prezidențiale din 2014 la orizont, principalii lideri ai coaliției, Victor Ponta și Crin Antonescu au decis să destrame alianța.


Cel puțin la nivel de asumare, PSD se declară un partid de centru-stânga, cu o doctrină social-democrată, după cum o sugerează și denumirea. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, Guvernele PSD au jonglat cu ideologiile politice, fie la nivel de comunicare publică, fie la nivel de măsuri implementate efectiv. Chiar și așa, formațiunea susține că are următoarele credințe: egalitatea de șanse, valorile democrației, dreptul la proprietate și libertate, învățământ finanțat de stat, sistem de sănătate subvenționat de stat, taxare progresivă, protecție socială pentru angajați, responsabilitate și asistență socială, protecția mediului, comerț etic și echitabil, multiculturalism și egalitate de gen.



Vezi mai mult